Bani de la "salteaua" Guvernului pentru urmările unei privatizări eșuate de acum 20 de ani, tranșată într-un tribunal internațional. Statul nu vrea să-și creeze reputație externă de rău-platnic. La precedentul caz, România a ajuns restanțieră pe titluri de stat

Guvernul se pregătește să semneze și anul acesta o derogare de la Legea finanțelor publice și să aloce Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) bani din fondul de rezervă bugetară pentru plata despăgubirilor de 3,77 milioane dolari și 1,94 milioane euro la care Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington a obligat România anul trecut, într-un litigiu cu frații italieni Marco și Stefano Gavazzi, cei care au preluat în urmă cu aproape 20 de ani combinatul siderurgic Socomet Oțelu Roșu.

Derogarea de la lege și alocarea din fondul de rezervă sunt necesare pentru a fi evitată punerea în executare silită a sentinței ICSID, care ar genera cheltuieli suplimentare pentru România, pentru evitarea acumulării de dobânzi penalizatoare de întârziere și pentru ca statul român să nu-și creeze o reputație internațională de rău-platnic ce refuză nejustificat să respecte o hotărâre a unui tribunal internațional, se arată într-un document guvernamental.

În urmă cu 3 ani, în 2015, a fost nevoie de o măsură similară. Asta după ce, în luna august a acelui an, România a achitat cu întârziere de o zi față de data scadentă dobânzile datorate deținătorilor de obligațiuni guvernamentale în valută emise de România, după ce Hassan Awdi, fostul proprietar al rețelei Rodipet, a obținut în justiție poprirea conturilor statului deschise la Citibank Londra din care se fac plățile aferente serviciului datoriei publice guvernamentale a României. 

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Guvernul nu renunță la ideea ca Pilonul II să devină opțional. Lucrează la un mecanism prin care să stimuleze contribuabilii să se mute la Pilonul I

Întârzierea ar fi putut fi și mai mare de o zi dacă Citibank Londra nu ar fi făcut intervenții pentru deblocarea temporară a conturilor, astfel încât investitorii în obligațiuni guvernamentale românești să-și poată primi dobânzile cuvenite, după cum a scris Profit.ro la momentul respectiv.

Decizia de poprire a fost obținută atunci de Awdi după ce același ICSID decisese că statul român trebuie să le restituie omului de afaceri american de origine libaneză și partenerilor săi investițiile efectuate în rețeaua de chioșcuri Rodipet și cheltuielile de achiziție a casei Bucur, în total circa 7,7 milioane euro, plus dobânzi și cheltuieli de judecată.

În speța de acum, Marco și Stefano Gavazzi au obținut în aprilie anul trecut de la ICSID o decizie prin care statul român era obligat să le plătească despăgubiri de 1,89 milioane dolari și 657.000 euro în litigiul privatizării Socomet Oțelu Roșu, plus costuri și cheltuieli arbitrale de circa 313.000 dolari și 1,08 milioane euro.

CITEȘTE ȘI OTP Bank a contestat decizia BNR de respingere a achiziției Băncii Românești. Ungurii erau obligați să conteste, pentru a nu plăti penalități grecilor

Ulterior, în iulie 2017, ICSID a rectificat sentința, constatând că a comis o eroare materială și nu a luat în calcul la stabilirea despăgubirilor cuvenite italienilor și banii plătiți de aceștia pe acțiunile combinatului. Suma finală decisă de Tribunal, inclusiv dobânzi, este de 3,77 milioane dolari și 1,94 milioane euro.

Atât ICSID, cât și cei doi reclamanți, au cerut în mai multe rânduri plata despăgubirilor dictate de instanța arbitrală internațională, și anul trecut, și anul acesta, însă nu au trecut la punerea în executare silită a sentinței, se precizează în documentul citat.

Frații Gavazzi au preluat 70% din acțiunile combinatului siderurgic Socomet Oțelu Roșu în 1999, plătind în acest scop 500.000 euro Fondului Proprietății de Stat. Ulterior privatizării, i-au schimbat numele în Gavazzi Steel. Compania a intrat în faliment în 2003, iar o parte din activele sale, care formau oțelăria electrică, au fost cumpărate de către Ductil Steel.

CITEȘTE ȘI Flight Refund: România, pe locul patru în Europa Centrală și de Est la anularea sau întârzierea zborurilor

Cumpărătorii au reclamat România la ICSID în 2012, acuzând că statul și-a încălcat angajamentul de a reeșalona sau de a șterge datoriile combinatului, măsura în schimbul căreia investitorii se angajau să efectueze investiții în societate. În schimb, conturile acesteia ar fi fost poprite pentru recuperarea respectivelor datorii, iar compania a intrat din această cauză în insolvență, iar ulterior în faliment.

Frații Gavazzi au cerut României despăgubiri mult mai mari, de peste 46 milioane dolari, reprezentând inclusiv pierderea șansei de a face profit din acest business, însă Tribunalul a acceptat doar pretențiile enumerate mai sus.

"Tribunalul arbitral a reținut în această sentință că statul român nu poate fi ținut responsabil pentru toate pretențiile invocate de către reclamanți, în condițiile în care numeroase acte și omisiuni ale fraților Gavazzi au condus la insolvența Socomet", se mai afirmă în documentul guvernamental citat.