Este un demers menit să evite aplicarea sancțiunile americane în cazul acestei filiale.
Rusia acuză însă o acțiune de expropriere a activelor Lukoil de către Bulgaria, conform AFP.
"Administratorul 'Rumen Spețov, pe care l-am numit, îndeplinește toate criteriile legale. Prin urmare, cred că el va asigura un control eficient asupra acestei infrastructuri critice'', a declarat ministrul bulgar al Economiei, Petar Dilov, arată Agerpres.
În aceste condiții, Trezoreria SUA va putea permite ''rapid'' companiei să-și continue activitatea, a completat ministrul bulgar al energiei, Jecho Stankov.
Rafinăria din Burgas, deținută de Lukoil, este singura rafinărie din Bulgaria și cea mai mare din Balcani. Administratorul numit de guvernul de la Sofia va avea puterea de a vinde active cu aprobarea guvernului și va fi imun la orice urmărire penală.
Dar operațiunea a atras critici, atât din partea președintelui Bulgariei, Rumen Radev, cât și din partea Rusiei. Președintele Radev, un general în rezervă etichetat drept pro-rus de adversarii săi, a refuzat miercuri să promulge un amendament legislativ care împuternicea guvernul să numească un administrator însărcinat cu gestionarea și vânzarea activelor rafinăriei Lukoil, dar parlamentul i-a anulat veto-ul în urma unui vot în a doua lectură asupra aceluiași amendament. Preluarea controlului asupra rafinăriei Lukoil implică un risc financiar imens pentru Bulgaria în cazul în care compania rusă va întreprinde măsuri legale, a declarat vineri președintele bulgar.
De asemenea, ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a denunțat ''o lege de expropriere'' care ''creează un precedent periculos'', într-un interviu acordat agenției ruse TASS înaintea veto-ului președintelui bulgar.
Pe de altă parte, opoziția bulgară suspectează guvernul că urmărește să transfere activele Lukoil către vreun afacerist apropiat puterii, idee negată de coaliția de guvernare.
Ministrul bulgar al energiei a confirmat miercuri că Bulgaria, urmând exemplul Germaniei și Ungariei, a solicitat o excepție din partea SUA privind aplicarea sancțiunilor americane impuse companiei petroliere ruse Lukoil, fără a preciza perioada pentru care a fost cerută excepția.
Potrivit ministrului menționat cererea a fost înaintată Washingtonului la sfârșitul lunii octombrie, la câteva zile după ce administrația președintelui american Donald Trump a anunțat sancțiuni împotriva Lukoil și Rosneft, două dintre principalele companii petroliere rusești, sancțiuni aplicabile începând din data de 21 noiembrie.
Trump speră că prin aceste sancțiuni, și mai ales prin sancțiunile secundare cu care amenință companiile și statele terțe care ar continua să facă afaceri cu cele două companii rusești, vor fi diminuate veniturile energetice ale Rusiei, pentru a-i fi diminuate implicit veniturile pentru finanțarea armatei și a accepta prin urmare încetarea războiului din Ucraina în termenii doriți de aceasta și de susținătorii săi occidentali.
În urma deciziei SUA privind sancțiunile, compania Lukoil anunțase că va vinde activele sale internaționale traderului Gunvor, dar tranzacția a eșuat întrucât nu a fost agreată de Trezoreria americană.
În România, Guvernul și ministerele implicate lucrează la un act normativ pentru a se clarifica modul de transpunere în legislația națională a sancțiunilor internaționale impuse companiilor rusești Lukoil și Rosneft, dar și pentru a limita efectul negativ care s-ar putea produce asupra partenerilor comerciali ai celor două companii aflate sub aceste sancțiuni.
Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, varianta finală a acestui act normativ va fi prezentată cel mai probabil săptămâna viitoare în ședința de Guvern.
„La nivelul Guvernului lucrăm împreună cu mai multe ministere pentru a clarifica în legislația națională transpunerea acestor sancțiuni internaționale, pe de o parte, iar pe de altă parte lucrăm pentru a limita efectul negativ, atât asupra furnizorilor, a distribuitorilor și a tuturor agenților economici care au astăzi raporturi oficiale, din punct de vedere al business-ului, cu cele două companii aflate sub sancțiuni internaționale (Lukoil și Rosneft n.r). Deja avem actul normativ în varianta draft și este acordat împreună cu celelalte ministere și va fi adoptat în proxima ședință de Guvern. În cursul acestei zile o să mai avem o rundă de discuții tehnice cu cei de la OFAC din Statele Unite ale Americii pentru a clarifica detaliile ce vor limita acest act normativ, pentru a nu avea efecte negative, atât asupra angajaților, cât și asupra tuturor furnizorilor sau partenerilor comerciali ai celor două companii aflate sub sancțiuni”, a declarat acesta.
Șeful de la Energie a dat asigurări că după ce va fi finalizat actul normativ va fi explicat „în detaliu”.
„În momentul de față, acordăm acest act normativ cu legislația internațională, cu aquis-ul comunitar european și cu legislația românească pentru a avea o formulă cât mai complet. Imediat ce avem finalizat actul normativ (…) vom veni și vom explica în detaliu fiecare element referitor la acest lucru. În cursul săptămânii viitoare, vom avea o decizie, un act normativ adoptat în Guvern, iar în clipa când vom avea forma lui finală, o să-l prezentăm public. Cel mai probabil săptămâna viitoare în ședința de Guvern”, a subliniat Ivan.
El a reiterat că majorările de prețuri la combustibili nu sunt justificate și că a solicitat Consiliului Concurenței să gestioneze acest subiect pentru a fi evitate potențiale situații de majorări artificiale din cauza sancțiunilor impuse companiei ruse Lukoil.
„În momentul de față nu este justificată nicio creștere obiectivă de preț al carburanților, în condițiile în care România deja are suficienți carburanți, în condițiile în care rafinăria Petrotel oricum are capacitate nefolosită de producție a combustibililor și în condițiile în care România astăzi, prin diferite companii, exportă diesel și benzină în statele vecine. Nu sunt justificate creșterile de prețuri în condițiile în care nu avem aplicate sancțiuni, în condițiile în care operațiunile se desfășoară în mod normal. Și din acest motiv am și cerut Consiliului Concurenței – și o fac și oficial – să gestioneze acest subiect și să evite potențiale situații în care, din cauza acestor sancțiuni, speculativ, anumiți agenți economici să folosească această conjunctură pentru a crește artificial prețurile. Vor suporta sancțiuni. Asta-i clar”, a afirmat Ivan.
Întrebat dacă România va cere exceptarea de la aplicarea sancțiunilor, așa cum a făcut Bulgaria, ministrul a răspuns: „Bulgaria depinde în proporție de peste 90% de rafinăria din Burgas. E un detaliu diferit. România, în momentul de față, nu depinde, din punct de vedere al aprovizionării cu combustibil, de rafinăriile aflate sub sancțiuni. Nu avem de gând să facem acest lucru. Rămâne ca în această seară, după ce avem discuția cu cei de la OFAC din SUA, să vedem exact modul în care vom aplica aceste sancțiuni”.
Potrivit acestuia, până acum sunt cel puțin trei companii care oficial au manifestat interesul privind rețeaua de benzinării Lukoil și rafinăria Petrotel.
„Sunt companii care și-au exprimat intenția doar asupra rețelei de benzinării, alte companii doar asupra rafinăriei Petrotel. Acum, este evident că este o ofertă comercială între două entități private care sper să aibă o finalitate”, a menționat ministrul, precizând că țările de unde provin companiile sunt România, SUA, Grecia și Ungaria.
El a mai spus că datoriile Lukoil la statul român sunt de ordinul sutelor de milioane de lei.
Agenția Reuters a scris joi că firma americană de capital privat Carlyle analizează opțiunile de a cumpăra activele externe ale Lukoil. De asemenea, potrivit unor surse din domeniu, interesate ar fi și MOL sau Hellenic Petroleum.
Luna trecută, Statele Unite și Marea Britanie au impus sancțiuni asupra celor mai mari companii petroliere rusești – Lukoil și Rosneft, în urma invad ării Ucrainei. Trezoreria SUA a emis o licență care dă termen companiilor până în 21 noiembrie să renunțe la orice tranzacții cu Lukoil. SUA au blocat încercările Lukoil de a vinde activele traderului elvețian Gunvor.
