Comisia Europeană a intervenit în litigiul Roșia Montană de 4,8 miliarde dolari de la Washington. Gabriel Resources amenință România cu o nouă reclamație, dar vorbește și de "rezolvare amiabilă"

Comisia Europeană a intervenit în litigiul Roșia Montană de 4,8 miliarde dolari de la Washington. Gabriel Resources amenință România cu o nouă reclamație, dar vorbește și de "rezolvare amiabilă"
scris 24 mar 2020

Comisia Europeană a depus la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington o solicitare de a se constitui ca intervenient în disputa arbitrală dintre statul român și Gabriel Resources, compania-mamă a RMGC, dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, în care compania cere ca România să fie obligată să îi plătească despăgubiri de aproape 4,8 miliarde dolari ca urmare a blocării proiectului. 

Potrivit unui document oficial analizat de Profit.ro, Executivul de la Bruxelles a făcut această solicitare înainte de debutul audierilor desfășurate în decembrie anul trecut la Washington ca etapă din procedura de arbitraj a litigiului.

Sursa citată arată că, în solicitarea sa de a se constitui ca intervenient, Comisia Europeană a cerut dreptul de a depune o întâmpinare scrisă, dar și pe cel de a participa la audieri. Primul i-a fost admis de către tribunalul ICSID care arbitrează speța, însă cel de-al doilea – respins. Gabriel Resources precizează că a obiectat față de cererea de intervenție a Bruxellesului, semn că scopul Comisiei este să sprijine România în cadrul disputei. Ambele părți din litigiu vor avea ocazia de a depune comentarii la întâmpinarea Comisiei Europene, despre al cărei conținut documentul nu oferă detalii.

Emiratele Arabe Unite suspendă toate zborurile de pasageri CITEȘTE ȘI Emiratele Arabe Unite suspendă toate zborurile de pasageri

Procedurile de arbitraj de la ICSID continuă deocamdată, în pofida escaladării pandemiei coronavirus în Statele Unite și în întreaga lume. Solicitările de declanșare de noi proceduri de arbitraj, precum și alte documente oficiale, se primesc exclusiv sub formă electronică de către Secretariatul instituției, iar părților li se recomandă să folosească cât de mult posibil această metodă pentru comunicarea tuturor tipurilor de documente în relația cu tribunalele ICSID.

Arbitrajul litigiului dintre Gabriel Resources și România se va prelungi semnificativ mai mult decât se preconiza inițial. După audierile din decembrie 2019, Tribunalul arbitral a trimis, pe 10 martie 2020, întrebări scrise ambelor părți, pentru clarificarea unor aspecte discutate la audieri, întrebări la care acestea trebuie să răspundă în aprilie și mai. O nouă sesiune de audiere orală a fost deja programată pentru septembrie anul acesta și se va concentra pe aspecte tehnice și de fezabilitate a proiectului, precum și pe cuantumul sumei solicitate ca despăgubire.

După audierea din septembrie, cele două părți vor depune fiecare concluzii scrise cu privire la discuțiile purtate atunci. Ulterior, este de așteptat ca Tribunalul să dea un verdict, însă Gabriel Resources avertizează că acesta ar putea să vină după un an, chiar un an și jumătate, de la depunerea concluziilor scrise, ceea ce înseamnă că deznodământul final ar putea surveni în 2022.

A crescut numărul contractelor de muncă suspendate CITEȘTE ȘI A crescut numărul contractelor de muncă suspendate

"Considerăm că soliditatea argumentelor noastre și credibilitatea martorilor s-au manifestat cu deplină evidență în fața Tribunalului în cadrul audierii, iar Gabriel Resources va depune comentarii convingătoare în faza tehnică și financiară de la audierea programată în septembrie. Gabriel Resources se concentrează deplin pe pregătirea celei de-a doua audieri și rămâne foarte încrezătoare în justețea pretențiilor sale", a declarat președintele și CEO-ul Gabriel Resources, Dragoș Tănase.

Pe de altă parte, Gabriel Resources a notificat oficial România că ar putea demara un nou litigiu la ICSID, după ce Guvernul de la București a transmis UNESCO la finalul lunii ianuarie că dorește reactivarea solicitării de înscriere a sitului Roșia Montană pe lista patrimoniului mondial protejat. Asta după ce statul român a susținut că aspectele legate de UNESCO nu intră sub jurisdicția Tribunalului ce arbitrează litigiul inițial.

"În notificare, Gabriel Resources a confirmat că este pregătită să coopereze de bună credință la nivel înalt cu Guvernul României și cu alte autorități într-un proces de consultări cu privire la aplicația UNESCO. Gabriel Resources speră că România se va implica constructiv (în consultări – n.r.) și că își va retrage prompt aplicația depusă la UNESCO, pentru a prezerva posibilitatea ca România și în special comunitățile locale din zona Roșia Montană să se bucure de beneficiile multiple aduse de dezvoltarea sustenabilă a proiectului (minier aurifer – n.r.), ca parte a unei rezoluții amiabile a disputei privind investițiile Gabriel Resources în România", se menționează în documentul companiei, care precizează că această notificare nu afectează în nici un fel procedura inițială de arbitraj, asupra căreia Gabriel Resources continuă să se concentreze pe deplin.

Aramis Baia Mare, cel mai mare producător și exportator român de mobilă, oprește activitatea și îi trimite în șomaj tehnic pe toți cei circa 5.000 de angajați CITEȘTE ȘI Aramis Baia Mare, cel mai mare producător și exportator român de mobilă, oprește activitatea și îi trimite în șomaj tehnic pe toți cei circa 5.000 de angajați

În urmă cu peste doi ani, în contrapledoaria sa principală de la ICSID vizavi de pretențiile Gabriel Resources, statul român a resping acuzațiile companiei potrivit cărora, prin acțiunile și inacțiunile sale, i-ar fi expropriat companiei investițiile în proiectul minier aurifer blocat de la Roșia Montană, provocându-i daune de peste 4 miliarde de dolari, și a arătat, fără să-și recunoască vreo culpă, că teoretic, în cel mai rău caz, Gabriel Resources ar putea fi îndreptățită la despăgubiri din partea Guvernului doar pentru eventuala întârziere a începerii proiectului, însă în sumă substanțial mai mică.

Gabriel Resources a reproșat statului român că deși Comisia de Analiză Tehnică a Ministerului Mediului a finalizat analiza proiectului în noiembrie 2011, procedura de evaluare a impactului asupra mediului a fost blocată ilegal de către Guvern, care a refuzat să emită acordul de mediu pentru a "șantaja" RMGC și Gabriel Resources să accepte beneficii financiare mai mari pentru stat din proiectul Roșia Montană, ceea ce ar reprezenta un "abuz de putere".

Pornind de la această acuzație și cu sprijinul unor experți, avocații României au construit două scenarii alternative posibile, pentru a răspunde la întrebarea: când ar fi obținut RMGC autorizația finală de construire pentru proiectul minier dacă acordul de mediu n-ar fi fost blocat în mod presupus ilegal de către Guvern și, în consecință, ce despăgubiri ar fi îndreptățită să primească Gabriel Resources pentru întârzierea proiectului? Primul scenariu nu ia în calcul declanșarea de către companie a litigiului la ICSID în 2015, iar cel de-al doilea include și acest litigiu.

În primul scenariu, s-a estimat că RMGC ar fi obținut autorizația de construire în aprilie 2018, iar producția de aur ar fi putut începe în aprilie 2022.

Hotelierii, constatare amară - măsurile Guvernului sunt departe de așteptările lor. Două treimi dintre hoteluri, închise pe termen nedeterminat. LISTA cu solicitări CITEȘTE ȘI Hotelierii, constatare amară - măsurile Guvernului sunt departe de așteptările lor. Două treimi dintre hoteluri, închise pe termen nedeterminat. LISTA cu solicitări

În cel de-al doilea se presupune că, după finalizarea litigiului de la ICSID, estimată atunci pentru octombrie 2020, acordul de mediu ar fi aprobat de Guvern în aprilie 2021, iar ulterior proiectul Roșia Montană ar fi declarat ca fiind de utilitate publică de interes național, ceea ce ar permite RMGC să exproprieze fără acordul proprietarilor terenurile de care mai are nevoie pentru exploatarea auriferă, proces care s-ar finaliza în aprilie 2022. După aceea, compania ar solicita autorizația de construire, pe care ar obține-o în mai 2022.

De subliniat că scenariul este pur teoretic și a fost elaborat doar pentru argumentarea poziției României în arbitraj, din document nereieșind în nici un fel că Guvernul român ar lua realmente în calcul să pună în aplicare o astfel de politică în cazul Roșia Montană.

Pe baza acestui scenariu, expertul angajat de partea română în arbitraj a efectuat o estimare a despăgubirilor care li s-ar cuveni celor de la Gabriel Resources pentru întârzierea proiectului ca urmare a încălcării de către România a tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor semnat cu Canada. Rezultatul estimării nu a fost făcut public, dar din contrapledoarie rezultă că suma ar fi substanțial mai mică decât cea cerută de companie.

Dat fiind însă că Gabriel Resources a acuzat România doar de exproprierea investițiilor în proiect, nu și de întârzierea acestuia, ca variantă alternativă, și nu a estimat și solicitat daune și pentru această a doua variantă, compania nu este îndreptățită la nici un fel de despăgubiri. În consecință, tribunalul ar trebui să respingă reclamația și pretențiile Gabriel Resources și să oblige compania să-i deconteze statului român cheltuielile de arbitraj, se arată în contrapledoarie.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
rosia montana arbitraj
rosia montana despagubiri
proiect minier aurifer rosia montana
gabriel resources romania
rmgc proiect rosia montana
rosia montana icsid