Gazprom estimează că în 2021 va obține pe gazele exportate în Europa un preț mediu de 200-209 euro pe mia de metri cubi, cu 50-56% peste prețul de 134 euro/1.000 mc din 2020, însă neagă faptul că această majorare ar fi rezultatul întârzierii cu care a început injectarea de gaze în depozitele din UE.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
De ce este important: România a devenit din ce în ce mai dependentă de importurile de gaze în urma declinului natural al producției zăcămintelor tot mai îmbătrânite. Importurile de gaze ai crescut în primul trimestru al acestui an cu 60,8 mii tone echivalent petrol, sau 9,7%, ajungând la 689,3 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) și analizate de Profit.ro. Iar tendința a accelerat în următoarea lună, aprilie, în care România nu mai importă gaze decât prin punctul de interconectare cu Bulgaria, Negru Vodă, volumele situându-se între 60 și 70 GWh/zi (un total de 2,1 TWh). Gazul din TurkStream și capacitățile de import au fost rezervate, potrivit unor surse din piață, de una dintre cele 2 companii prin care Gazprom exportă gaze în România. Gazprom exportă direct gaze în România prin intermediul a două companii, Gazprom Schweiz AG (și filiala sa WIEE) și Conef Energy (și filiala sa Imex Oil). Potrivit calculelor Profit.ro, pe baza fluxurilor fizice raportate de operatorul de transport autohton Transgaz, în luna aprilie a acestui an România a importat 2,2 TWh, cu 0,5 TWh sau 32% peste cantitatea importată în aprilie 2020.
De asemenea interesant: Producția internă în scădere și importurile trebuie să acopere consumul intern și înmagazinările de gaze. Iar la înmagazinări situația este una delicată. Dacă anul trecut, la această dată, România avea înmagazinați 21,7 TWh (69,5% din capacitatea totală de depozitare), în prezent sunt depozitați doar 6,3 TWh (19,1% din capacitatea totală de depozitare). Ceea ce înseamnă că, în condițiile unei producții în scădere, importurile vor crește nu numai pentru acoperirea consumului curent, ci și pentru acoperirea deficitului de înmagazinare. Iar prețul importurilor, precum anunță Gazprom, va fi unul considerabil mai ridicat.
Situația din UE este relativ mai bună, însă nu cu mult. Dacă în urmă cu un an în UE erau depozitați 769 TWh (69,5% din capacitatea totală), în prezent cantitatea înmagazinată este la jumătate (376 TWh, reprezentând 33,77% din capacitatea totală de depozitare din UE).
CEO-ul Gazprom Export, Elena Burmistrova, a justificat întârzierea declanșării procesului de depozitare din acest an prin majorarea puternică a cererii europene de consum.
Burmistrova a precizat că Gazprom a acordat prioritate satisfacerii cererii directe a clienților europeni ca urmare a vremii extrem de reci din Europa din această primăvară.
CEO-ul Gazprom Export a negat totodată ideea că gigantul rus ar bloca depozitările de pe piața europeană pentru a crește prețurile, chiar dacă nu a rezervat o capacitate de tranzit suplimentară semnificativă prin Ucraina.
"În mod tradițional, începem să injectăm (gaze în depozite - n.r.) în aprilie, dar anul acesta am văzut retrageri din depozitare spre sfârșitul acestei luni. Abia după aceea a fost posibil să începem injecțiile", a explicat Burmistrova, citată de S&P Global Platts.
“Nu exclud posibilitatea ca perioada de injectare să se prelungească și să depășească luna octombrie", a completat șeful Gazprom Export.
Burmistrova a mai adăugat că Gazprom își menține prognoza pentru vânzările în Europa plus Turcia (mai puțin țările din fosta Uniune Sovietică), de 175-183 miliarde metri cubi.
În 2020, vânzările Gazprom în această regiune au totalizat 175 miliarde metri cubi, cu 24 miliarde metrii cubi sub exporturile din 2019, care s-au ridicat la 199 miliarde metri cubi.
România a importat în primele 4 luni ale acestui un volum de gaze de 11,55 TWh, cu aproape 15% mai mult decât mai mare decât în perioada similară a anului trecut. Începând cu ultimul trimestru al anului trecut, în urma mutării importurilor de pe ruta ungară (Csanádpalota) pe fostul coridor transbalcanic (Isaccea și Negru Vodă), companiile autohtone au semnat contracte direct cu cele două companii prin care Gazprom exportă gaz în România (Conef Energy și Gazprom Schweiz AG). Așa se explică faptul că gigantul rus a raportat pe primele 4 luni ale acestui an o majorare de aproape 2,4 ori (o creștere de 138,9%) a exporturilor de gaze în România.
Potrivit Autorității de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), companiile autohtone au plătit un preț mediu ponderat de 68,56 lei/MWh pe gazele importe în ianuarie 2021 și unul de 71,62 lei/MWh pe gazele importate în februarie.
La finalul primului trimestru, Gazprom raportase o majorare a exporturilor de gaze către România cu 90,4%, la mijlocul lunii aprilie una cu 115,5%, pentru ca la finalul lunii aprilie creșterea să ajungă la 138,9%.
Avansul spectaculos din luna aprilie are la bază mutarea de către gigantul rus a exporturilor către România de pe ruta ucraineană pe cea bulgară, care se alimentează din nou construitul gazoduct TurkStream, mutare anunțată de Profit.ro.
