Guvernul pregătește modificarea Legii minelor, urmând să decidă posibilitatea de redeschidere a exploatărilor miniere pe perimetre de exploatare închise definitiv prin hotărâri de guvern, precum și condițiile de redeschidere a acestora. La aceste redeschideri vor putea participa și companii de profil operatoare licențiate aflate în insolvență, conform datelor Profit.ro.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Astfel, prevederile cu privire la redeschideri de exploatări miniere ″se aplică și titularilor (de licențe de exploatare – n.r.) aflați în perioada de observație din cadrul procedurii insolvenței, cu condiția ca judecătorul sindic să aprobe planul de reorganizare care prevede reluarea activității de exploatare la aceste obiective miniere″, stipulează documentul.
În acest fel se instituie posibilitatea continuării activități miniere pentru societățile aflate în procedură de insolvență, prin păstrarea licenței în cadrul unui program de reorganizare.
Asta în condițiile în care Legea minelor în vigoare stipulează că Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) suspendă licența ″când constată că titularul este supus procedurii reorganizării judiciare și/sau a falimentului″.
În plus, proiectul introduce în Legea minelor și iazurile de decantare și haldele de steril, creând astfel posibilitatea exploatării lor miniere. De asemenea, se reglementează și regimul golurilor miniere, inclusiv prin instituirea unei taxe pe utilizarea acestora, al cărei cuantum va fi stabilit de către Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Golul minier este definit ca fiind ″volumul rezultat în urma unor lucrări miniere subterane de tipul deschiderii, pregătirii și exploatării zăcămintelor de substanțe minerale solide, având stabilitate structurală naturală sau obținută în urma realizării unor construcții miniere″. Astfel se intenționează să creeze ″posibilitatea dezvoltării și valorificării golurilor miniere din saline care pot fi utilizate din punct de vedere turistic sau medical″.
″Resursele minerale secundare depozitate în iazuri de decantare sau halde de steril prezintă un potențial foarte ridicat de valorificare industrială prin recuperarea metalelor prețioase, critice și utile de bază (Au, Ag, Cu, Pb, Zn, Fe, Mn, W, Mo etc) pentru care au fost deschise exploatările sau a unor elemente care au intrat recent în sfera de interes a valorificării industriale (Ge, In, Te, Cd, Sb), prin utilizarea mineralelor însoțitoare (cuarț, feldspat, minerale argiloase) sau prin folosirea unor tipuri de reziduuri ca amelioratori pentru soluțiile sărace (de exemplu în cazul unor halde ale minelor de cărbune). Reintroducerea în circuitul economic a resurselor secundare va contribui la creșterea gradului de securitate și sustenabilitate a aprovizionării cu materii prime critice esențiale în sectoare industriale cheie pentru economia națională și europeană″, se arată în nota de fundamentare.
Necesitatea stabilirii clare a competențelor instituționale în ceea ce privește redeschiderea unor mine sau cariere, precum și a modalității concrete prin care aceasta se realizează, în principal cu referire la posibilitatea reofertării perimetrelor cu activitate încetată, înainte de terminarea lucrărilor de închidere, și la utilizarea golurilor miniere.
″(...) neadoptarea în regim de urgență a măsurilor propuse va conduce la neaplicarea prevederilor legale în vigoare, cu consecințe negative strategice, geopolitice și socio-economice majore asupra securității naționale și europene, prin imposibilitatea diminuării riscurilor asociate perturbării lanțului de aprovizionare cu materii prime critice și energetice prin includerea în circuitul economic a unui număr însemnat de perimetre miniere și prin valorificarea iazurilor de decantare și a haldelor de steril, prin punerea în exploatare și relocarea acestora conform celor mai bune practici internaționale (...)″, se menționează în document.
Inițiativa legislativă apare după ce, în toamna anului trecut, s-au întâmplat două lucruri. Compania minieră de stat Remin SA din Maramureș, aflată de 14 ani în insolvență, a discutat cu britanicii de la Vast Resources, care exploatează mina polimetalică Băița Plai din Bihor, o potențială asociere pentru reluarea activității pe perimetrele Remin considerate a avea potențial economic.
În același timp, subsidiara românească a Vast Resources, care operează mina, tot polimetalică, Mănăila din județul Suceava, aflată în stare de conservare și mentenanță, a intrat la rândul ei în insolvență.
Activitatea Companiei Naționale a Metalelor Prețioase și Neferoase (CNMPN) Remin SA, controlată integral de Ministerul Economiei, constă de mulți ani în lucrări de conservare-închidere la 16 perimetre istorice de minereuri neferoase pentru care Guvernul a aprobat sistarea activității, printre care Aurum, Baia Sprie, Baia Sprie Vest, Herja, Șuior, Ilba, Nistru, Băiuț, Cavnic, Borșa Iaz Novăț, Penigher, Turț Răzoare sau Rodna.
În octombrie 2022, compania de stat a lansat o ofertă publică pentru a găsi potențiali investitori interesați să se asocieze cu Remin SA pentru ″identificarea posibilităților de repornire a activității productive, rezolvarea problemelor de mediu stringente și eventuala completare a planului de reorganizare″, iar ulterior pentru ″reluarea activităților miniere în perimetrele identificate cu potențial economic, în cadrul procedurii de reorganizare judiciară″.
În urma procedurii, a fost declarată câștigătoare oferta companiei britanice Vast Resources Plc, cu care a fost negociat și un draft de memorandum de înțelegere. Memorandumul nu a fost semnat deocamdată, iar procedura a fost contestată de un competitor al britanicilor, potrivit unui document recent al administratorilor judiciari ai Remin SA, analizat de Profit.ro.
Vast Resources exploatează mina polimetalică Băița Plai din Bihor, prin Vast Băița Plai SA, și operează și mina tot polimetalică Mănăila din județul Suceava, aceasta din urmă aflată în stare de conservare și mentenanță, însă cu intenții de majorare a capacității de extracție și prelucrare.
În septembrie anul trecut, subsidiara locală a Vast Resources care deține licența de la Mănăila, Sinarom Mining Group SRL, a intrat în insolvență la solicitarea unui contractor al companiei, care a reclamat o datorie neplătită de 1,2 milioane lei pentru servicii de transport de minereu.
În instanță, cei de la Sinarom Mining Group SRL au arătat că, în caz că sunt băgați în insolvență, ″există riscul apariției altor creditori, a căror prezență în procedură poate determina reducerea șanselor de recuperare a creanței, cu atât mai mult cu cât legislația specifică - Legea Minelor nr. 85/2003 - prevede că, în cazul deschiderii procedurii insolvenței, licența de exploatare se suspendă, conducând astfel la o imposibilitate de a desfășura activitatea ce constituie obiectul principal″.
″(…) în prezent, debitoarea este în plin proces de extindere a licenței de exploatare minieră aferentă perimetrului Carierei Mănăila, proces ce presupune o analiză exigentă din partea autorităților de specialitate (Agenția Naționala pentru Resurse Minerale și Ministerul Economiei în calitate de minister de resort), una dintre condițiile ce trebuie îndeplinite fiind cea a stabilității financiare a societății (…)″, se menționează în motivarea deciziei de intrare în insolvență a subsidiarei Vast Resources.
Potrivit tabelului preliminar, peste două treimi dintre creanțele împotriva Sinarom Mining Group SRL (76,58 milioane lei dintr-un total de 113,88 milioane lei) sunt deținute de compania-mamă Vast Resources (56,52 milioane lei) și de traderul elvețian de mărfuri Mercuria Energy Trading (20,06 milioane lei), care controlează în România și producătorul insolvent de gaze naturale Amromco. Sunt, de altfel, singurele creanțe garantate (cu cauză de preferință) din tabel. Vast Resources își comercializează producția din România prin intermediul Mercuria. ANAF deține și ea o creanță bugetară de 17,5 milioane lei.
Guvernul a aprobat recent prin HG, la propunerea Ministerului Econoniei, Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice orizont 2035, în care este trecută ca măsură și actualizarea Legii minelor.
Strategia mai stipulează, printre altele, ″continuarea activității de exploatare a zăcămintelor existente și a resurselor secundare derivate, precum și a activităților de cercetare, explorare, exploatare și valorificare superioară a unor noi zăcăminte și redeschiderea obiectivelor miniere, cu considerarea scurtării lanțului valoric, a protecției mediului, cât și a intereselor strategice″.
