Operațiunile din România ale grupului ceh de energie și utilități CEZ au generat anul trecut un profit net de peste 421 milioane lei, după pierderile de aproape 230 milioane lei înregistrate în 2016, revenirea în teritoriu pozitiv datorându-se în principal rezultatelor bune ale diviziei de producție de energie eoliană, dar și reevaluării activelor corporale și financiare ale companiei.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Principalele business-uri CEZ din România sunt distribuția, furnizarea și producția de energie electrică. Compania deține operatorul regional de profil Oltenia Distribuție și furnizorul CEZ Vânzare, dar și cel mai mare parc eolian onshore din Europa, din Dobrogea, de la Fântânele, Cogealac și Grădina, cu o putere instalată totală de 600 MW și operat prin firmele Tomis Team, MW Team Invest și Ovidiu Development.
"La data de 31 decembrie 2017 a avut loc reevaluarea terenurilor, clădirilor și echipamentelor aparținând societăților Distribuție Energie Oltenia SA, Tomis Team SA, MW Team Invest SA și Ovidiu Development SA. Reevaluarea s-a efectuat de către un expert evaluator, în conformitate cu OMF nr. 1802/2014 și standardele naționale emise de ANEVAR. Ca urmare a procesului de reevaluare efectuat la data de 31 decembrie 2017, au fost înregistrate plusuri de valoare totalizând 723,215 milioane lei, din care suma de 209,159 milioane lei a reprezentat reversarea deprecierii reversibile înregistrate începând cu anul 2015 de companiile de producție de energie eoliană", se arată în raportul anual pe 2017 al CEZ România.
Pe de altă parte, compania a înregistrat în anul 2017 în Româmia un profit înainte de deducerea dobânzilor, impozitelor, deprecierii și amortizării (EBITDA) de 362,701 milioane lei, în scădere cu 103,55 milioane lei față de anul 2016.
"Impactul negativ a rezultat din activitatea de producție (modificarea tratamentului contabil al certificatelor verzi primite începând cu data de 1 aprilie 2017; acestea se evidențiază extracontabil la momentul primirii și se recunosc ca venituri financiare la momentul tranzacționării lor), dar și din creșterea costurilor cu achiziția de energie, care a avut impact atât asupra activității de distribuție, cât și a celei de furnizare", se precizează în documentul citat.
În 2017, turbinele din parcul eolian Fântânele - Cogealac au produs un total de 1.323 GWh, CEZ România fiind cel mai mare producător privat de energie regenerabilă din țară. Totodată, în luna decembrie 2017, parcul eolian CEZ a înregistrat cea mai mare producție de energie electrică de peste an, de 154.599 MWh.
Investițiile CEZ în România au crescut cu 12% în 2017, la peste 262 milioane lei.
"Operatorul de distribuție a continuat procesul de transformare intr-o companie digitalizată, prin intermediul programului SMART Transformation, 2017 fiind al treilea an de implementare al programului, în care s-a obținut primul rezultat notabil: reducerea pierderilor în rețea cu 8,2% față de 2016. În paralel, activitatea de distribuție a fost susținută de echipamente tehnologice de ultimă generație și investitțiile de 178,34 milioane lei în CAPEX (din fonduri proprii) și 171,6 milioane lei reprezentând puneri în funcțiune", au transmis cei de la CEZ.
Mai mulți jucători mari din industria producției de energie regenerabilă, deținători de parcuri eoliene, printre care Tomis Team, MW Team Invest și Ovidiu Development, au câștigat în primă instanță la Curtea de Apel București în septembrie anul trecut un proces pe care l-au intentat în urmă cu peste doi ani Ministerului Finanțelor, în care cereau anularea unei decizii din 2014 a Comisiei fiscale centrale din cadrul ministerului prin care se decreta că stâlpii de susținere ai turbinelor eoliene reprezintă clădiri în sens fiscal, pentru care este datorat impozit local primăriilor.
Pe de altă parte, în aprilie anul acesta, Senatul a aprobat un proiect de modificare a Codului Fiscal care include în categoria clădirilor și turnurile de susținere a turbinelor eoliene, tocmai pentru ca autoritățile locale să le poată impozita.
