Guvernul a modificat Codul Silvic prin ordonanță de urgență pentru a facilita scoaterea din fondul forestier a unor terenuri necesare continuării activității de extracție la carierele de lignit Roșiuța și Jilț Sud ale producătorului de energie pe bază de cărbune Complexul Energetic Oltenia, controlat de stat prin Ministerul Economiei, în condițiile în care minerii de la Roșiuța declanșaseră o acțiune de protest, acuzând lipsa fronturilor de lucru și riscul de a-și pierde locurile de muncă, cauzate de lipsa aprobărilor necesare pentru defrișare.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
La Roșiuța este vorba de un teren forestier de 2,6 hectare achiziționat de către Complexul Energetic Oltenia pentru extinderea carierei.
Până în prezent, Codul Silvic prevedea că "Beneficiarul scoaterii definitive din fondul forestier național a terenurilor necesare realizării lucrărilor miniere de interes național și de utilitate publică de exploatare a zăcămintelor de lignit este operatorul economic cu capital integral sau majoritar de stat, în cazul terenurilor forestiere achiziționate de acesta, sau statul român, în cazul terenurilor care au făcut obiectul exproprierii". Prevederea a fost introdusă printr-o lege adoptată în 2018.
"(...) prin interpretare literară și sistematică se poate concluziona că norma este incidentă fie tuturor terenurilor proprietate privată a operatorului economic ce desfășoară lucrări miniere, fie tuturor terenurilor proprietate publică aflate pe coridorul de expropriere. Prin urmare, norma este lipsită de efecte în ipoteza existenței pe același amplasament a terenurilor cu regimuri juridice diferite. Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, lucrările miniere de interes național pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, care se execută în baza unei licențe de exploatare de către operatorii economici aflați sub autoritatea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, în calitate de minister de resort, sunt declarate de utilitate publică. În interpretare sistemică extensivă, norma legală indicată este incidentă în tot aplicării dispozițiilor art. 36 alin. (6) din Codul silvic în forma sa actuală, lipsindu-l de efectele pe care, în accepțiunea legiuitorului ar fi trebuit să le producă. Astfel, operatorul economic ar fi trebuit, deși este proprietar al terenurilor pe care se desfășoară activitatea minieră, să fie supus exproprierii, cu consecința modificării licenței de exploatare și deci a perimetrului minier, pentru ca ulterior să-i fie concesionat terenul prin atribuire directă, în condițiile art. 315 din OUG 57/2019, în vederea dobândirii folosinței, astfel încât să respecte dispozițiile art 6 din Legea 85/2003", se arată în nota de fundamentare a OUG.
Aceasta a modificat textul respectivei prevederi din Codul Silvic astfel: "Terenurile forestiere achiziționate de operatorul economic cu capital integral sau majoritar de stat în condițiile art. 6 lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, care nu fac parte din coridorul de expropriere al unei lucrări miniere declarate de interes național și de utilitate publică de exploatare a zăcămintelor de lignit, dar care se regăsesc pe amplasamentul lucrării în cauză și sunt necesare realizării lucrărilor miniere, pot fi scoase din fondul forestier național. În acest caz, beneficiarul scoaterii din fondul forestier național este operatorul economic cu capital integral sau majoritar de stat. Pentru terenurile forestiere care au fost incluse în coridorul de expropriere al lucrării miniere de interes național și de utilitate publică beneficiarul scoaterii definitive din fondul forestier este statul român".
Guvernul a argumentat că, în esență, desfășurarea activităților operatorului economic, cu referire la lucrările derivate din licența de concesiune a exploatării resursei minerale energetice, de utilitate publică și interes național, pe terenul proprietate privata a acestuia nu poate fi afectată de modalitatea în care a înțeles să dobândească folosința terenului, pentru acesta fiind răspunzător în totalitate.
"Având în vedere că toate categoriile de terenuri, indiferent de tipul proprietății, privată a operatorului economic sau proprietate publică a statului, pe care se execută același tip de activități - lucrări miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, în temeiul aceleiași licențe de exploatare, sunt folosite în același scop, în acord cu Legea 85/2003 și că pentru unele, în interpretarea actuală a legii, se poate aplica excepția instituită prin art 36 alin (6) din Codul silvic, iar pentru altele nu, ceea ce contravine intenției legiuitorului la momentul adoptarii Legii nr. 112/2018, se impune emiterea unor norme juridice care să conducă la producerea de efecte juridice conforme intenției de reglementare a legiuitorului, astfel cum a fost exprimată art. 36 alin. (6)", se mai menționează în nota de fundamentare.
Astfel, potrivit documentului citat, "(...) în acord cu voința legiuitorului la momentul adoptării Legii nr 112/18 se propune prezenta normă interpretativă, ce urmează a produce efecte pentru viitor, în scopul clarificării normei în acord cu cadrul legal incident și intenția de reglementare exprimată prin Legea nr. 112/2018, în sensul ca operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat să fie beneficiarii scoaterii definitive din fondul frestier național a terenurilor proprietatea acestora, fară a fi necesară exproprierea".
Guvernul a mai argumentat necesitatea adoptării OUG prin "consecințele scăderii cu o cantitate de 9 milioane tone a producției de lignit și implicit a producției de energie electrică, generată de imposibilitatea continuării unor lucrări de utilitate publică și interes național, respectiv scăderea capacitații de echilibrare a Sistemului Energetic National cu risc de black-out la nivel de stat și faptul că nu se vor putea constitui stocurile de carbune pentru varful de iarna 2020-2021".
Executivul a mai menționat ca argument "creșterea prețului energiei electrice la nivelul consumatorului final și implicit apariția unor probleme sociale prin introducerea a minim 4.000 de lucratori in somaj cu efect in bugetul asigurarilor sociale".
