Încă nu ne înțelegem cu partea chineză la Cernavodă III-IV. CGN vrea implicarea directă a statului român în proiect

Încă nu ne înțelegem cu partea chineză la Cernavodă III-IV. CGN vrea implicarea directă a statului român în proiect
scris 15 sep 2016

Pe 9 septembrie a expirat pentru a doua oară deadline-ul până la care Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation ar fi trebuit să ajungă la un acord cu privire la documentele investiției în proiectul comun de construire și operare a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, iar acționarii Nuclearelectrica au fost convocați pentru a aproba încă o prelungire a acestuia, până pe 30 noiembrie. Pe 9 noiembrie se împlinește un an de la semnarea Memorandumului de înțelegere între cele două companii cu privire la proiectul estimat în prezent la 6,5 miliarde euro.

Astfel, pe ordinea de zi a AGA extraordinară a Nuclearelectrica din 17 octombrie se află "aprobarea continuării negocierilor asupra documentelor investiției în aceleași condiții din Memorandumul de Înțelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea și dezafectarea Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă („MoU”), până la data de 30 noiembrie 2016, cu aplicarea tuturor celorlalte prevederi ale MoU, inclusiv posibilitatea oricărei părți de a înceta MoU fără nici o despăgubire, printr-o simplă notificare scrisă către cealaltă Parte, în cazul in care nu s-a ajuns la un acord asupra Documentelor Investiției și în măsura în care întârzierea nu a fost cauzată de respectiva Parte".

Documentele investiției includ acordul investitorilor, actul constitutiv al companiei mixte care va fi înființată pentru implementarea proiectului, precum și "orice alte documente necesare implementării adecvate a proiectului", potrivit exprimării din memorandum.

Noua Lege RCA a trecut de Senat. Statul vine la putere pe piața asigurărilor CITEȘTE ȘI Noua Lege RCA a trecut de Senat. Statul vine la putere pe piața asigurărilor

În nota de fundamentare a convocatorului AGA Nuclearelectrica se arată că partea chineză a solicitat, recent, implicarea directă, explicită și oficială a statului român în proiect. "CGN a solicitat implicarea statului român in proiect prin semnarea unei scrisori de angajament, fapt ce presupune necesitatea clarificării cu diversele instituții și entități publice a principiilor solicitate de CGN", se menționează în documentul citat.

Potrivit Nuclearelectrica, în perioada 14 - 30 iunie 2016 și 26 iulie - 5 august 2016 s-au desfășurat a patra și a cincea rundă de negocieri cu China General Nuclear Power (CGN), ajungându-se la un acord de principiu pentru o parte dintre subiectele aflate în divergență, iar în data de 26 august 2016, Comisia de negociere a transmis catre CGN versiunile revizuite ale acordului investitorilor și ale secțiunilor de aspecte rezervate pentru Consiliul de Administrație și AGA ale companiei de proiect.

"În data de 29 august 2016 au fost reluate discuțiile cu CGN, care a propus continuarea negocierilor asupra documentelor investiției după data de 8 septembrie 2016 - termenul aprobat de catre Guvernul României și de către AGA SN Nuclearelectrica pentru ca părțile să finalizeze negocierile asupra acordului investitorilor. CGN consideră extinderea suplimentară a graficului de negocieri până la data de 30 noiembrie 2016, termen până la care părțile să finalizeze negocierile asupra acordului investitorilor, inclusiv clarificarea aspectelor în divergență, și obținerea aprobărilor interne în vederea inițializării și semnării acordului, și confirmă disponibilitatea de a conveni un grafic de negocieri în vederea semnării acordului de sprijin
pentru implementarea proiectului ce va fi încheiat cu Guvernul României. În perioada 29 august - 8 septembrie 2016 s-a desfășurat cea de-a șasea rundă de negocieri, purtându-se discuții clarificatoare pe subiectele rămase în divergență în urma rundelor anterioare", se mai spune în nota de fundamentare. 

Fostul deputat și prefect PSD Surupăceanu, judecat pentru păgubirea Romsilva, și-a trecut traderul de energie pe numele surorii CITEȘTE ȘI Fostul deputat și prefect PSD Surupăceanu, judecat pentru păgubirea Romsilva, și-a trecut traderul de energie pe numele surorii

Memorandumul de înțelegere, semnat de Nuclearelectrica și China General Nuclear Power pe 9 noiembrie anul trecut, prevede că fiecare parte are dreptul să denunțe memorandumul fără nici o despăgubire, printr-o simplă notificare scrisă către cealaltă parte, în cazul în care nu s-a ajuns la un acord asupra documentelor investiției în termen de 6 luni de la semnarea memorandumului și în măsura în care întârzierea nu a fost cauzată de respectiva parte. Termenul respectiv a expirat pe data de 9 mai 2016 și a fost prelungit ulterior cu 4 luni, până pe 9 septembrie.

Luna trecută, acordul dintre România și Canada privind cooperarea în domeniul nuclear a fost modificat prin includerea unor prevederi legate de cooperarea trilaterală, care stipulează că autoritățile de la București și Otawa, precum și orice persoane aflate sub jurisdicțiile lor, pot coopera, în chestiuni legate de energia atomică, cu țări terțe și persoane de sub jurisdicțiile acestora. Modificarea adaptează astfel tratatul la realitatea implicării Chinei, prin China General Nuclear Power, în proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, cu tehnologie canadiană de tip CANDU.

În iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis să trimită spre rejudecare Curții de Apel București (CAB) o cerere de anulare a acordului de mediu al proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă formulată de ONG-urile Greenpeace și Bankwatch. Cererea de anulare fusese depusă inițial în 2013 și respinsă anul următor, hotărârea de respingere a CAB fiind atacată ulteror cu recurs la ÎCCJ de către cele două organizații de mediu.

Cererea de anulare a acordului de mediu al proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă a fost depusă de Greenpeace și Bankwatch la CAB în 2013, pârâte în proces fiind operatorul Nuclearelectrica, alături de Ministerul Mediului și de Guvern. Acordul de mediu pentru noile unități de la centrala atomică fusese obținut de Nuclearelectrica tot în 2013, acesta fiind aprobat printr-o hotărâre a Guvernului Ponta.

Guvernul a transmis la începutul acestui an, prin intermediul Consiliului Concurenței, răspunsuri la un chestionar trimis de autoritatea europeană din domeniul concurenței și ajutorului de stat, DG Competition, cu privire la proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.

Copiii sub 3 ani, scutiți de la plata consumurilor individuale la întreținere. Asociațiile ar putea plăti facturile în 30 zile CITEȘTE ȘI Copiii sub 3 ani, scutiți de la plata consumurilor individuale la întreținere. Asociațiile ar putea plăti facturile în 30 zile

"Au fost transmise, către Consiliul Concurenței, răspunsurile la un chestionar remis de DG Competition, în urma semnării memorandumului de înțelegere (între Nuclearelectrica și China General Nuclear Power Corporation privind construirea rectoarelor 3 și 4 de la Cernavodă – n.r.); a fost informată în principiu DG Competition cu privire la acest demers și este în curs de pregătire o întâlnire cu reprezentanții Comisiei Europene cu privire la acest proiect", se arăta într-un document guvernamental elaborat la finalul lunii februarie 2016.

În document se mai menționa că statul are în vedere dezvoltarea unui mecanism de suport pentru investiția necesară dezvoltării proiectului reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, prin intermediul așa-numitului "contract pentru diferență", și că va comanda un studiu pentru dezvoltarea acestui mecanism de suport și pentru elaborarea legislației necesare implementării acestuia.

Contractul pentru diferență este un ajutor de stat care asigură sprijin sub forma unei venit în etapa de exploatare a unui proiect de investiții, precum cel al unei centrale energetice. Prin acest tip de ajutor, investitorului îi este garantat un preț de vânzare a energiei după începerea producției, intitulat "preț de exercitare". În cazul în care prețul de vânzare real de pe piață, calculat ca preț de referință într-un interval dat, este mai mic decât cel de exercitare, investitorul are dreptul să fie compensat prin plata diferenței. Există și varianta ca prețul de referință să fie mai mare decât cel de exercitare, iar investitorul să returneze diferența, dar această situație pare improbabilă în contextul pieței actuale. Așadar, contractul pentru diferență îi asigură investitorului venituri sigure și stabile.

"Ministerul Energiei are în vedere dezvoltarea unui mecanism de tip CfD (contracte pentru diferență), model utilizat în cadrul reformei pieței de electricitate din Marea Britanie, care are în vedere susținerea investițiilor din domeniul energetic în capacități de producție cu emisii reduse de carbon. Până la acest moment, însă, nu au fost efectuate analize detaliate privind implementarea unui astfel de mecanism sau privind impactul la nivelul consumatorilor, astfel încât nu ne sunt cunoscute elementele de cost. Ministerul Energiei are în vedere lansarea unei licitații pentru elaborarea unui studiu privind dezvoltarea mecanismului de sprijin de tipul contracte pentru diferență și pentru prestarea serviciilor de consultanță pe parcursul procesului de elaborare și aprobare a legislației aferente", se afirma în document.

Ministerul Fondurilor Europene, bun de plată într-un litigiu cu ICI București privind un proiect cu finanțare europeană CITEȘTE ȘI Ministerul Fondurilor Europene, bun de plată într-un litigiu cu ICI București privind un proiect cu finanțare europeană

Luna trecută, noul premier al Marii Britanii, Theresa May, a anunțat amânarea proiectului de construire a centralei nucleare britanice Hinkley Point C, estimat la peste 21 miliarde euro, amânare explicată prin îngrijorările legate de implicarea Chinei în proiect. China General Nuclear Power are o participație de 33% la compania mixtă care va realiza Hinkley Point C, joint-venture al cărui lider este gigantul energetic francez EDF.

În replică, ambasadorul Chinei la Londra a avertizat că amânarea proiectului centralei nucleare este de rău-augur și că relațiile chino-britanice au ajuns la un punct de cotitură, evoluția lor viitoare depinzând de deznodământul speței Hinkley Point C. El a sugerat că Marea Britanie are și mai mare nevoie de îmbunătățirea relațiilor comerciale cu China acum, după Brexit, pentru compensarea eventualelor efecte economice negative determinate de părăsirea Uniunii Europene.

La rândul său, fostul comisar european pentru Comerț, britanicul Peter Mandelson, a cerut premierului Theresa May să aprobe cât mai rapid proiectul centralei nucleare Hinkley Point C și să aprofundeze legăturile comerciale cu China. Anul trecut, România a intervenit în favoarea Londrei în procesul în care Austria se opunae acordării de către Marea Britanie, cu avizul Comisiei Europene, a unui ajutor de stat către compania China General Nuclear Power pentru construcția centralei nucleare Hinkley Point C

"În afara UE, probabil că suntem mai dependenți de bunăvoința Chinei, pentru că trebuie să compensăm pierderea de raporturi comerciale cu Europ. Aprofundarea legăturilor economice cu China după Brexit trebuie să fie o prioritate a politicii noastre externe. Nu cred că este în interesul Marii Britanii să punem obstacole în calea acestui obiectiv", a spus Mandelson.

viewscnt
Afla mai multe despre
nuclearelectrica
china general nuclear power corporation
centrala nucleara de la cernavoda
reactoarele 3 si 4 de la cernavoda