Proiectul de lege care interzice debranșările de la sistemele centralizate de încălzire de tip RADET și instalările de centrale termice de apartament în arealele declarate de primării ca fiind zone unitare de încălzire prin astfel de sisteme, dar reduce și TVA-ul pe căldura și apa caldă livrate populației de la 19% la 5% a fost trimis din nou la Comisia de Industrii a Camerei Deputaților, pentru raport suplimentar, după ce PSD a rămas singurul susținător al inițiativei legislative.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Plenul Camerei a votat recent retrimiterea la Comisie a draftului de act normativ, cu 91 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și 5 abțineri.
Inițial, în vara anului trecut, înainte să fie retrimis în Parlament pentru reexaminare de către președintele Klaus Iohannis, proiectul de lege fusese aprobat în plen cu votul pozitiv al tuturor grupurile parlamentare din Camera Deputaților, cu excepția UDMR. Deputații Opoziției, respectiv cei de la PNL, USR și PMP, votaseră și ei "pentru".
Acum, nici măcar partenerii de coaliție ai PSD, cei de la ALDE, nu mai susțin interzicerea debranșărilor.
"Cu părere de rău vă spunem că Grupul ALDE nu va vota acest proiect legislativ. E important, totuși, ca această propunere a dumneavoastră să nu pice, să o retrimitem la comisie pentru a putea discuta. Și o să vă spun ce anume ar trebui discutat. 1. Vorbim de principii, și anume, că orice cetățean este liber în țara aceasta să-și aleagă sursa de energie, sursa de căldură, de apă caldă. Nu poate nimeni să îngrădească acest drept de a alege și clar va pica la Curtea Constituțională, fără echivoc. 2. Din punct de vedere practic vă spun ce s-a întâmplat la Suceava. Fostul CET, marele CET a fost falimentat de către primari și consiliul local. A apărut peste noapte, în același timp, o nouă societate, o nouă centrală termică a unor privați. În momentul de față primăria plătește subvenții și le plătește în avans, pentru ca această societate să nu intre și ea în faliment și nu e normal să plătești subvențiile anticipat, înainte ca consumatorul final să primească respectiva marfă pe care, de fapt, o cumpără. Și 3. Nu știu ce studii ați făcut dumneavoastră sau la care studii v-ați referit când ați spus că e mult mai eficient acest sistem mare decât acela prin care cetățenii pot să-și facă căldură sau apă caldă cu centrale de apartament. E cu 30% mai ieftin cu o centrală proprie de apartament decât în sistemul acesta pe care dumneavoastră îl susțineți. Și încă un exemplu de la Suceava. 30% din rețelele de apă de sub pământ, din țevi, au fost refăcute cu bani foarte mulți, 70% dintre ele au rămas aceleași de acum 50 de ani. Vreau să vă spun că la Suceava 40% din agentul termic se duce în pământ. Oamenii plătesc 40% în plus la factură pe ceea ce nu beneficiază, pentru că acel beneficiu nu ajunge nici în calorifere, nicăieri, ajunge în pământ, datorită infrastructurii jalnice. Deci trebuie să ne uităm la ce fac cei de-afară, poate au centrale OK, cu randament, poate au rețelele în pământ făcute cum trebuie și, da, au și capacitatea de a produce la prețuri convenabile. Dar în România, cu rețelele făcute praf, cele din pământ, cu o capacitate redusă de a produce, nu energofag, așa cum o fac acum, n-avem nicio șansă să continuăm această discuție și de aceea vă propun s-o retrimitem la comisie", a declarat în plen deputatul ALDE Ștefan Băișanu.
Și grupurile parlamentare PNL, USR și UDMR au anunțat că se opun legii, cei de la USR afirmând chiar că, în cazul în care va fi adoptată, o vor ataca la Curtea Constituțională. "De fapt, prin această lege doriți să-i țineți captivi pe consumatorii români, într-un sistem de energie termică care este unul decrepit, mai ales dacă ne uităm la București, dacă ne uităm la Constanța, dacă ne uităm la Galați",a spus deputata USR Cristina Prună.
"Sunt în acest domeniu de foarte mult timp. Legea este bună; introduce un sistem, o zonă unitară de încălzire, o idee pe care trebuie să recunosc că UDMR-ul nu a acceptat-o prima dată și nu a votat această lege prima dată, dar este o idee care dă posibilitatea consiliului local să poată să hotărască ce sistem de încălzire există într-o arie geografică din oraș. În Brașov s-au construit și la ora actuală sunt foarte multe cartiere, privații sunt sigur că așteaptă această lege, pentru că centralele individuale dau mare bătaie de cap, ele pot reprezenta și un pericol, pentru că ți-ai adus până la urmă o bombă cu gaz în casă, ți-ai adus o multitudine de țevi pe care le ai în casă, de ceasuri și de indicatoare cu care trebuie să urmărești ceea ce se întâmplă. Un sistem centralizat modern pus la punct este și mai ieftin, și mai economic, și este în primul rând și mai sigur pentru cetățean. În ultima directivă a Parlamentului European, din 11 decembrie 2018, se spune așa: "Statele membre pot restricționa dreptul de debranșare, prin rezilierea sau modificarea unui contract, dacă se aduce prin evaluarea performanței o altă soluție alternativă". Legea este bună. Dacă nu vreți s-o votăm, o retrimitem la comisie. Dar mă întreb ce am putea să-i mai facem, pentru că nu am făcut mari modificări față de legea veche", a spus, în replică, Mihai Mohaci de la PSD.
Șeful Comisiei de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților, social-democratul Iulian Iancu, care de ani buni acționează ca un "ministru din umbră" informal al PSD pe probleme energetice, având un cuvânt greu de spus la dezbaterea tuturor proiectelor de legi legate de sectorul energiei, a apărat proiectul de lege în plen, aducând ca argument inclusiv legislația europeană, precum și subvențiile UE pentru capacități energetice cu emise reduse de CO2.
"Dar, ce spune legea? Domnule, OK, facem zone unitare. Dacă se dezvoltă Bucureștiul și apare un cvartal cu zece blocuri și oamenii respectivi, în zona respectivă, îmbrățișează o soluție unitară - nu o știu astăzi - pe bază de deșeuri, pe bază de gunoi, pe bază de biomasă, pe bază de gaze, e treaba lor; sunt toate permise. Dar dacă am definit-o, nu mai revin, că dacă vine cineva și se mută în apartament și eu am o zonă unitară și el zice: "Domnule, îmi pare rău, eu vreau centrală termică!", în acel moment a distrus toți coeficienții de hidraulicitate, tehnici, de eficiență și financiari. Și atunci Uniunea Europeană spune așa: "Oameni buni, dacă vrei să-ți iei apartament în Viena, în centrul Vienei să știți că veți avea încălzire electrică. Îmi pare rău dacă vrei cu centrală termică, vrei pe gaze, vrei pe lemne. Nu se poate! Vei avea energie electrică! Asta admitem noi în centrul Vienei astăzi!". Cu alte cuvinte, dragi colegi, suntem în situația în care această soluție nu numai că este cea mai indicată pentru viitor, pentru orașele României, dar e și singura fezabilă. Și am să vă dau argumentul-cheie. În momentul de față Uniunea Europeană, din emisiile de dioxid de carbon strânge banii respectivi într-un coș comun și îi dă acestor investiții. Și spune: "Investești în cogenerare de înaltă eficiență, înlocuind una poluantă - cum, să zicem, este cazul astăzi, la București - primești 70% înapoi din investiție". 70%! Nu veți mai găsi pe pământ o investiție din care cineva să-ți dea 70% jos! Cu alte cuvinte, dragi colegi, aceasta este abordarea corectă. Vă rog cu toții să reflectați. Eu sunt întru totul de acord să o întoarcem, dar vă rog să aveți în vedere aceste aspecte care vizează deopotrivă și poluarea, și sănătatea, și costurile pe care le vom suporta", a arătat Iancu.
El a mai estimat că, în caz că va fi anulată celebra OUG nr. 114/2018, prețul gazelor se va dubla.
"Închei cu costurile. O centrală termică de apartament - și acest caz este un caz confirmat de realitate - în 2004 i-am spus primarului de la Piatra Neamț, căruia îi venise General Electric. M-am dus acolo cu cei de la GE și au zis: "Vă facem demonstrativ o centrală în cogenerare de înaltă eficiență ca să demonstrăm că aceasta este soluția viabilă". De acord primarul. După ce au câștiga alegerile a preferat varianta de centrală termică de scară de bloc și de apartament. Le-am spus atunci: "Oameni buni, va fi la un moment dat prețul gazului atât de mare, încât omul din acel apartament nu-și va mai putea permite factura". Am ajuns acolo. Și să știți, stimați colegi, când vom anula 114, că văd că toată lumea vrea anularea lui 114, și revenim la prețul de la 68 lei, 68 lei pe megawatt/oră se va duce la 140 lei. Vă rog să vă uitați în această iarnă, cu 140 lei, cine-și va mai putea permite factura sau câți își vor mai putea permite factura la centrala termică pe gaze naturale?! Deci acesta este cumulul de argumente pe care vi-l propun pentru analiză, în momentul în care o reavem la discuție și să înțelegem cu toții extraordinar de marea importanță a acestui act normativ pentru orașele României, în următorii ani", a conchis Iulian Iancu.
Proiectul de lege a fost adoptat inițial de Camera Deputaților, cameră decizională, în vara anului trecut, însă președintele Klaus Iohannis l-a trimis spre reexaminare în august 2018. Președintele arăta că că interdicția debranșării în anumite zone poate prejudicia atât beneficiarii, cât și companiile ce activează în domeniul soluțiilor de energie termică alternative celor centralizate.
"Considerăm că o astfel de formulare restrânge dreptul consumatorilor de a-și alege produsele și serviciile în acord cu propria voință și nevoile acestora. Textul normativ poate conduce inclusiv la ideea instituirii unei interdicții indirecte a debranșării de la sistemul centralizat pentru utilizatorii din condominii, nesocotind regulile comerțului liber și economiei de piață, prin instituirea unui monopol al sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică", a obiectat președintele.
Ulterior, în toamnă, Senatul a respins solicitarea de reexaminare venită de la președinte și a trimis proiectul la Camera Deputaților, cameră decizională. În decembrie 2018, Comisia de Industrii a Camerei Deputaților a elaborat un prim raport favorabil asupra proiectului. De atunci, însă, plenul Camerei a retrimis de 2 ori draftul de act normativ la Comisie, pentru raport suplimentar, ultima dată luna aceasta.
Principala prevedere a proiectului este că debranșările de blocuri și deconectările de apartamente de la sistemele centralizate municipale de termoficare (SACET) nu vor mai fi permise decât în afara arealelor din localități decretate de primării ca fiind zone unitare de încălzire prin astfel de sisteme centralizate. În noiembrie 2018, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a aprobat un studiu comandat de Primăria Capitalei, prezentat în premieră de Profit.ro în mai anul trecut, studiu care recomandă ca, în cele mai multe zone compacte de blocuri "comuniste" din Capitală, debranșarea de la sistemul centralizat de încălzire operat de RADET și instalarea de centrale termice individuale să fie interzise, prin declararea lor ca fiind zone unitare de încălzire.
