Legea consumatorului vulnerabil de energie, în primă lectură. Cine primește bani, în ce sumă, cum, în ce condiții și cu ce costuri pentru bugetele statului

Legea consumatorului vulnerabil de energie, în primă lectură. Cine primește bani, în ce sumă, cum, în ce condiții și cu ce costuri pentru bugetele statului
Adi Mosoianu
Adi Mosoianu
scris 14 ian 2021

Guvernul a dezbătut în primă lectură, în ședința de miercuri, mult-așteptatul proiect de lege privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorii vulnerabili de energie. Potrivit draftului de act normativ, lăsat "moștenire" de fostul ministru PNL al Muncii Violeta Alexandru înainte de a părăsi Executivul, aceștia vor fi definiți ca acele persoane singure sau acele familii care, din motive de boală, vârstă, venituri insuficiente sau alți factori, ar trebui să beneficieze de măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale.

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale

Consumatorii vulnerabili vor fi împărțiți în 4 categorii: din motive de venit, din motive de vârstă (pensionarii), din motive de sănătate (cei care au nevoie de aparate medicale electrice pentru a rămâne în viață sau pentru menținerea stării de sănătate, au probleme psihice, deficiențe locomotorii, de vedere sau de auz) și ca urmare a faptului că au gospodării aflate în zone izolate (situate în afara localităților și neconectate la rețelele de utilități, iar locatarii se încadrează și în categoria consumatorilor vulnerabili din motive de venit).

Consumatorii vulnerabili din motive de venit vor fi, potrivit proiectului, cei cu venit mediu net lunar de cel mult 810 lei/persoană în cazul familiilor și de 1.445 lei în cazul persoanelor singure.

VOT - Timișoara va fi Capitala Europeană a Culturii în 2023 CITEȘTE ȘI VOT - Timișoara va fi Capitala Europeană a Culturii în 2023

Consumatorii vulnerabili vor beneficia de următoarele tipuri de ajutoare: ajutoare destinate asigurării nevoilor energetice minimale pentru iluminat, încălzirea optimă a locuinței pe timp de iarnă, susținerea facilităților de gătit, asigurarea apei calde în locuință și utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun utilizarea de energie, ajutoare destinate achiziționării de dispozitive/instalații/sisteme ce pot conduce la creșterea eficienței energetice în locuință și facilități de acces și conectare la sursele de energie disponibile necesare pentru asigurarea nevoilor energetice minimale.

Măsurile de sprijin financiar vor consta în ajutorul pentru încălzirea locuinței în perioada sezonului rece și în suplimentul pentru energie. Ajutoarele de încălzire se vor acorda pentru încălzirea locuinței cu energie termică furnizată în sistem centralizat, cu gaze naturale, cu energie electrică sau cu combustibili solizi sau lichizi.

Cuantumul ajutoarelor de încălzire va fi stabilit prin compensare procentuală aplicată unei valori de referință diferențiată în funcție de sistemul de încălzire. Compensarea procentuală va fi de 100% pentru beneficiarii cu cele mai mici venituri și de minimum 10% pentru cei ale căror venituri se află la limita maximă. Valorile de referință la care se aplică compensarea procentuală vor fi de 250 lei/lună pentru gaze naturale, de 500 lei pentru energie electrică și de 80 lei pentru combustibili solizi și petrolieri.

PROGRAM DE GUVERNARE: Guvernul Cîțu vrea să facă o bancă de dezvoltare CITEȘTE ȘI PROGRAM DE GUVERNARE: Guvernul Cîțu vrea să facă o bancă de dezvoltare

Pentru energia termică, valoarea de referință se va stabili în limita consumului mediu definit de lege și în funcție de prețul local al gigacaloriei, care diferă de la localitate la localitate. În acest scop, harta României a fost împărțită în 3 zone de temperatură (rece, temperată și caldă), pentru fiecare zonă stabilindu-se un consum mediu lunar pentru lunile de iarnă pentru locuințe cu 1, 2, 3 și 4 sau mai multe camere.

Cei cu venit mediu net lunar de cel mult 810 lei/persoană în cazul familiilor și de 1.445 lei în cazul persoanelor singure vor beneficia și de un supliment lunar pentru energie calculat în funcție de sursele de furnizare a energiei utilizate, în cuantum de 30 lei pentru consumul de energie electrică, de 10 lei pentru consumul de gaze naturale sau energie termică și de 20 lei pentru consumul de combustibili solizi și petrolieri. Suplimentul pentru energie se va acorda pe tot parcusul anului și va fi plătit direct furnizorului, cu excepția celui pentru combustibil solid sau petrolier, care va fi plătit direct titularului.

"Suplimentul pentru energie poate fi solicitat împreună cu ajutorul pentru încălzirea locuinței sau separat, atunci când sunt îndeplinite condițiile de acordare (...). Suplimentul pentru energie se acordă cumulat în funcție de sursele de furnizare a energiei utilizate. În situația în care singura sursă de energie utilizată este energia electrică, cuantumul suplimentului se majorează la 50 lei", stipulează draftul de act normativ.

PROGRAM DE GUVERNARE: Pensiile vor fi majorate anual cu rata inflației și cu minimum 58,5% din creșterea salariului mediu CITEȘTE ȘI PROGRAM DE GUVERNARE: Pensiile vor fi majorate anual cu rata inflației și cu minimum 58,5% din creșterea salariului mediu

Proiectul de lege precizează că nivelul veniturilor până la care se acordă ajutoarele pentru încălzirea locuinței, al valorii de referință în funcție de tipul de încălzire, precum și valoarea suplimentului pentru energie, se actualizează prin hotărâre a Guvernului în funcție de evoluția veniturilor populației și a prețului de consum al acestor servicii.

În privința ajutoarelor destinate achiziționării de dispozitive/instalații/sisteme ce pot conduce la creșterea eficienței energetice în locuință și a facilităților de acces și conectare la sursele de energie disponibile necesare pentru asigurarea nevoilor energetice minimale, proiectul de lege menționează doar că aceste măsuri vor fi stabilite pe bază de programe naționale, finanțate din bugetul de stat, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pe bază de programe locale, suportate din bugetele locale, aprobate prin hotărâri ale consililor locale/consiliilor județene și pe bază de proiecte susținute din fonduri europene, conform regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul programului și, respectiv, al ghidurilor solicitantului.

"Față de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.70/2011, comparativ, proiectul de lege aduce următoarele noutăți: creșterea nivelurilor de venituri până la care se acordă dreptul - nivelul maxim pe persoană din familie crește de la 800 lei la 810 lei, iar pentru persona singură de la 1.082 lei la 1.445 lei; se asigură o acoperire cu această măsură a cel puțin 18% din gospodăriile aflate în primele 4 decile de venituri, ținând cont de ansamblul condițiilor de acordare; cuantumul ajutorului se stabilește prin compensare procentuală față de o valoare de referință, pentru toate sistemele de încălzire, față de cuantumurile nominale prevăzute anterior pentru gaze naturale, energie electrică și combustibili solizi/lichizi; se introduce suplimentul pentru energie în cuantum egal pentru toate gospodăriile, acordat pe tot parcursul anului; plata ajutoarelor pentru încălzirea locuinței cu lemne pentru beneficiarii ajutorului social acordat în baza Legii nr.416/2001, se va prelua la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale și nu va mai fi în sarcina directă a autorității administrației publice locale", se menționează în expunerea de motive.

PROGRAM DE GUVERNARE: Viitorul guvern vrea să reabiliteze termic în 4 ani cât în toată istoria de 10 ani a programului de reabilitare și să construiască 25.000 de locuințe, în condițiile în care acum ritmul anual este de sub 500 de unități CITEȘTE ȘI PROGRAM DE GUVERNARE: Viitorul guvern vrea să reabiliteze termic în 4 ani cât în toată istoria de 10 ani a programului de reabilitare și să construiască 25.000 de locuințe, în condițiile în care acum ritmul anual este de sub 500 de unități

De altfel, proiectul propune abrogarea OUG nr. 70/2011, dar și a Legii privind venitul minim de incluziune.

"Se propune ca, odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi să fie abrogată Legea nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările ulterioare, ținând cont de faptul că, în materia ajutoarelor pentru încălzire, prevederile acestui din urmă act normativ, prin aprobarea prezentului proiect de lege, nu vor mai fi de actualitate, iar în materia celorlalte drepturi reglementate de Legea nr.196/2016, în perioada 2016 – 2020 au fost aprobate mai multe modificări ale actelor normative ce urmau să fie abrogate odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.196/2016, modificări ce nu au fost incluse și in Legea nr.196/2016", mai informează documentul.

Potrivit draftului de act normativ, noul sistem de protecție socială pentru finanțarea costurilor energetice ale gospodăriilor, propus să intre în vigoare din septembrie anul viitor, va avea costuri anuale totale pentru bugetele statului de peste 417 milioane lei în primul an întreg de funcționare, 2022. Pentru lunile din 2021 în care ar urma să se aplice, costurile sunt estimate la 154,13 milioane lei.

PROGRAM DE GUVERNARE: Statul vrea de la Poșta Română mai multe venituri și profit mai mare. Operatorul va înființa cu Electrica o rețea națională de încărcare a autovehiculelor electrice CITEȘTE ȘI PROGRAM DE GUVERNARE: Statul vrea de la Poșta Română mai multe venituri și profit mai mare. Operatorul va înființa cu Electrica o rețea națională de încărcare a autovehiculelor electrice

Astfel, se estimează că vor exista 427.000 de beneficiari de ajutor de încălzire, din care 42.759 pentru energie termică, 94.070 pentru gaze naturale, 12.828 pentru energie electrică și 277.934 pentru combustibili solizi și lichizi. Cuantumul mediu al ajutorului lunar este prognozat la 70 lei pentru energie termică, 140 lei pentru gaze naturale, 130 lei pentru energie electrică și 52 lei pentru combustibili solizi și lichizi, ceea ce va însemna cheltuieli lunare de 32,28 milioane lei (2,993 milioane lei pentru energie termică, 13,17 milioane lei pentru gaze naturale, 1,667 milioane lei pentru energie electrică și 14,45 milioane lei pentru combustibili solizi și lichizi).

Pentru suplimentul pentru energie sunt estimați tot 427.000 de beneficiari, care vor primi în medie 50 lei pe lună, costurile fiind de 21,35 milioane lei lunar și de 256,2 milioane lei anual.

Anul trecut, un studiu comandat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPGG), ai cărei cei mai importanți membri sunt marii producători de gaze OMV Petrom și Romgaz, propunea adoptarea unei definiții a consumatorului casnic vulnerabil de gaze naturale care ar fi putut acoperi 20% din populația din România și introducerea unei scheme prin care consumatorilor vulnerabili să le fie subvenționate jumătate din costurile facturilor de consum de gaze, schemă care să fie finanțată printr-o "taxă socială" plătită de ceilalți clienți finali, precum și prin discounturi acordate de furnizori.

viewscnt
Afla mai multe despre
consumatori vulnerabili energie definitie
consumatori vulnerabili energie gaze caldura
ajutoare de incalzire
ajutoare factura energie
protectie sociala factura energie gaze caldura