Sistarea furnizării de gaze naturale din Rusia către UE rămâne principalul risc pentru siguranța aprovizionării cu gaze naturale a României, potrivit Guvernului, care evaluează acest risc ca având probabilitate medie și impact potențial major, cu toate că, din aprilie, nu au mai fost importate deloc gaze și este posibil ca, de anul viitor, să se renunțe cu totul la importurile de la Gazprom, întrucât producția internă ar putea fi capabilă să asigure integral consumul.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Potrivit unui plan de acțiuni preventive în domeniul aprovizionării cu gaze, elaborat de Ministerul Energiei și care urmează să fie notificat Comisiei Europene, sistarea furnizării de gaze naturale din Federația Rusă către Uniunea Europeană este riscul cu probabilitatea cea mai mare de producere, apreciată de autorități ca fiind medie.
Totodată, riscul menționat este apreciat ca având un impact potențial major asupra securității aprovizionării cu gaze naturale.
Ministerul Energiei consideră condițiile meteo extreme ca având, de asemenea, o probabilitate medie, însă impactul lor potențial este apreciat ca fiind mai redus decât cel al sistării furnizării de gaze de către Rusia, respectiv "notabil", nu "major".
Alte riscuri enumerate de Ministerul Energiei sunt defecțiunile pe direcțiile de transport din Federația Rusă și problemele tehnice în sistemul național de transport de gaze (probabilitate scăzută și impact potențial major), precum și apariția de dezechilibre în activitatea de înmagazinare a gazelor naturale (probabilitate scăzută, impact potențial notabil).
Orice incident – remediat în maximum 48 de ore
Potrivit autorităților, orice incident survenit la sistemul național de transport de gaze naturale poate fi remediat în maximum 48 de ore, fără un impact semnificativ asupra furnizării de gaze naturale către consumatorii finali, iar “sensibilitatea” sistemului național de transport este cauzată cu precădere de factori externi acestuia, în special pe direcțiile de import din Federația Rusă.
Ministerul precizează că estimarea de deficit de aprovizionare, ca pondere în total consum, va fi introdusă în planul de acțiuni după perioada de consultări publice.
"Din punct de vedere al surselor interne de aprovizionare, posibilele incidente ce pot afecta procesul de producție în amonte de sistemul național de transport pot fi remediate în timp util (în cel mult 48 ore, durata medie de restabilire a situației normale fiind de aproximativ 8 ore), fără a avea impact semnificativ asupra furnizării de gaze naturale către consumatorii finali. Procedurile interne ale producătorilor conferă o flexibilitate sporită a furnizării, existând mecanisme de redirecționare/compensare a capacităților indisponibile în timpul perioadei de intervenție. «Sensibilitatea» sistemului național de transport este cauzată cu precădere de factori externi acestuia, în special pe direcțiile de import din Federația Rusă", se arată în documentul citat.
În document sunt enumerate și măsurile de reacție pentru fiecare risc menționat. Astfel, pentru scenariul tăierii gazelor de către ruși, autoritățile au în vedere extracția de gaze din depozitele de înmagazinare, echilibrarea comercială, producerea de energie din combustibili alternativi și surse regenerabile, precum și oprirea furnizării către clienții industriali întreruptibili.
Guvernul are în vedere și măsuri preventive în privința riscului rusesc, care constau în identificarea de surse alternative de import de gaze, asigurarea de stocuri de combustibili alternativi, identificarea consumatorilor care pot trece pe astfel de combustibili, încheierea de contracte de furnizare de gaze care să prevadă posibilitatea întreruperii furnizării, constituirea de stocuri minime de gaze și promovarea de inițiative legislative privind constituirea de depozite strategice de gaze.
Alte măsuri preventive vizate sunt creșterea capacității de extracție a gazelor din depozite și a capacității utile de înmagazinare, constituirea de depozite multiciclu, diversificarea surselor de gaze, dezvoltarea de interconectări cu flux bidirecțional.
Autoritățile vorbesc de reziliență de peste 100%
Ministerul Energiei mai arată că, în urma evaluării riscurilor, a rezultat că standardele privind infrastructura de gaze naturale sunt îndeplinite de România. Astfel, potrivit calculelor efectuate în baza formulelor prevăzute de legislația UE, capacitatea tehnică a infrastructurilor de gaze din România de a satisface cererea totală de gaze în cazul afectării infrastructurii unice principale de gaze pe parcursul unei zile cu cerere excepțional de mare, constatată statistic o dată la 20 de ani, este de 100, 681%.
"Infrastructura de gaze naturale a României, conform rezultatelor din evaluarea riscurilor, poate face față aproape oricărui scenariu de risc din aprovizionare sau de afectare a infrastructurii principale de transport", se mai spune în document. Infrastructura include rețeaua de transport de gaze, inclusiv interconectările, precum și instalațiile de producție, instalațiile de gaze naturale lichefiate, precum și cele de depozitare.
La începutul lunii, Ministerul Energiei a publicat și un proiect de plan de urgență în caz de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale, la peste trei luni după ce Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru neadoptarea la timp a planului și la aproape trei de ani de la expirarea termenului-limită de adoptare prevăzut de legislația europeană.
Pe de altă parte, potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Energie, din luna aprilie nu au mai fost importate gaze naturale, iar, iarna aceasta, România își va asigura din import doar 3% din necesarul de gaze. Iarna trecută, importurile au reprezentat circa 4% din consum, fiind consemnate scăderi masive față de anii anteriori, precum 2013, când importurile de la Gazprom au depășit 12% din consum.
De anul viitor, România ar putea renunța cu totul la importuri, întrucât producția internă ar putea fi capabilă să asigure integral consumul.
