AGA extraordinară de luni de la Complexul Energetic Oltenia, la care a participat doar reprezentantul Ministerului Energiei, care deține peste 77% din acțiunile companiei, a respins propunerea directoratului companiei de majorare a capitalului social al CE Oltenia cu circa 359 milioane lei, din care aproximativ 277 milioane lei ar fi reprezentat aportul în natură al statului român, constând în valoarea a 62 de terenuri, în suprafață totală de peste 3.800 de hectare, pentru care Complexul a obținut certificate de atestare a dreptului de proprietate.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Ministerul Energiei nu a contestat ideea ca atare a majorării capitalului societății cu valoarea acestor terenuri, ci metoda de evaluare a terenurilor în cauză aleasă de directoratul CE Oltenia, respectiv prin întocmirea unui raport de evaluare a prețului de piață al terenurilor de către un expert evaluator autorizat ANEVAR.
În schimb, ministerul a solicitat conducerii administrative a CE Oltenia ca suma cu care se va majora capitalul companiei să fie cea rezultată din însumarea valorilor trecute în anexele certificatelor de atestare a dreptului de proprietate obținute pentru terenurile respective, reactualizate cu coeficientul de reevaluare prevăzut de legislația în vigoare. Coeficientul respectiv este inflația, respectiv evoluția indicelui prețurilor de consum, calculată de INS.
Această metodă de evaluare a terenurilor este prevăzută de normele de aplicare a OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale și a Legii 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, norme de aplicare aprobate prin HG 577/20021. Evaluarea prețului de piață al terenurilor de către un evaluator autorizat este prevăzută de Legea societăților comerciale nr. 31/1990.
Pe de altă parte, în nota de fundamentare a propunerii de majorare a capitalului care s-a aflat pe ordinea de zi a AGA de luni de la CE Oltenia, întocmită de directoratul companiei și supusă atenției acționarilor înainte de ședință, se arăta că, dacă s-ar fi aplicat metoda de evaluare prevăzută de actul normativ citat, valoarea rezultată a terenurilor ar fi depășit 2 miliarde de lei și cu această sumă ar fi trebuit majorat capitalul CE Oltenia. Asta pentru că multe dintre certificate de atestare a drepturilor de proprietate pe terenuri provin din urmă cu mult timp, destule datând de la începutul anilor 2000 și, în consecință, coeficientul de reevaluare, constând în rata cumulată a inflației, este foarte mare.
"Astfel, diferența între valoarea rezultată prin aplicarea coeficientului de reevaluare (2,087 miliarde lei) și valoarea terenurilor înregistrată în contabilitate (284,82 milioane lei) este foarte mare și ne vom afla în situația în care, la următoarea reevaluare a activelor (prevăzută de reglementările legale în vigoare – Codul Fiscal și Ordinul nr. 3055/2009), care se va efectua în anul 2015, cea anterioară fiind realizată în anul 2012, valoarea de piață a acestor terenuri să fie mult mai mică decât cea aferentă majorării de capital social", se arată în nota de fundamentare, ceea ce ar face majorarea de capital vulnerabilă la contestații în justiție.
FP ar fi trebuit să scoată din buzunar peste 77 milioane lei
Dacă s-ar fi aprobat majorarea de capital în AGA, restul acționarilor ar fi trebuit să vină în total cu peste 82 milioane pentru a-și menține participațiile la companie.
Cel mai important acționar minoritar al CE Oltenia este Fondul Proprietatea, care deține 21,56% din acțiunile companiei. Astfel, pentru a nu-și vedea diluată această cotă de participare, FP ar fi trebuit să contribuie cu numerar în sumă de peste 77 milioane lei la majorarea de capital a companiei de stat. În caz contrar, participația FP la CE Oltenia ar fi scăzut la 17,7% din acțiuni. FP nu a avut reprezentant la AGA extraordinară de luni a CE Oltenia.
Ceilalți acționari ai CE Oltenia sunt Electrocentrale Grup (0,84%) și societatea Închidere și Conservare Mine (0,44%), ambele fiind controlate de Ministerul Energiei.
În nota de fundamentare a propunerii de majorare a capitalului care s-a aflat pe ordinea de zi a AGA de luni de la CE Oltenia se arăta că, până anul acesta, legislația prevedea că, în caz că statul român majorează prin aport în natură capitalul social al companiilor de stat la care FP a primit participații prin legea din 2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, statul avea totodată obligația să transfere FP acțiuni nou emise la aceste companii în urma majorărilor de capital, astfel încât cota de participare a Fondului la acestea să fie menținută.
"Facem precizarea că dispozițiile legale privind menținerea cotei de participare a FP (...) au fost abrogate prin Legea nr. 10/8.01.2015, art. II, alin. (7)", se arăta în documentul citat.
Subiectul majorării de către stat a capitalului companiilor la care este acționar majoritar cu valoarea terenurilor pentru care aceste companii au obținut certificate de atestare a drepturilor de proprietate este unul controversat. Acționarii minoritari ai companiilor menționate, printre care și Fondul Proprietatea, au contestat de mai multe ori în justiție fie hotărârile AGA de majorare, fie sumele rezultate din rapoartele de evaluare a acestor terenuri.
