Ministerul Energiei, care controlează Hidroelectrica cu peste 80% din acțiuni, ia în calcul repartizarea de căte companie sub formă de dividende a 90% din profitul net obținut în 2016, plus a încă 500 milioane de lei din rezervele societății, potrivit News.ro. Asta în condițiile în care acționarul minoritar Fondul Proprietatea a cerut ca producătorul de energie hidro să distribuie acționarilor 100% din profitul net pe anul trecut, plus încă 1 miliard de lei proveniți din rezultatul reportat al companiei.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Anul trecut, profitul net al Hidroelectrica a depășit 1 miliard de lei.
”Încă se fac calcule. Noi nu am făcut nicio propunere. Ministerul Energiei (acționarul majoritar, n.r.) ar putea propune ca Hidroelectrica să dea dividende în cuantum de 90% din profitul net realizat anul trecut și de maximum 500 milioane lei din rezerve, față de 1 miliard lei cât este propunerea FP”, au declarat pentru News.ro surse din rândul acționarului majoritar.
FP a cerut "aprobarea repartizării a 100% din profitul net distribuibil acționarilor aferent anului 2016 sub formă de dividende", precum și "aprobarea distribuirii sumei de 1 miliard de lei către acționarii societății, proporțional cu participarea acestora la capitalul social, din rezultatul reportat reprezentând surplus realizat din rezerve de reevaluare", cele două distribuiri urmând să se cumuleze, iar plata să se facă în maximum 20 de zile de la data eventualei hotărâri AGA în acest sens.
Compania nu și-a publicat încă raportul anual pe 2016, însă în cel pe 2015 se dau detalii despre rezervele din reevaluare ale Hidroelectrica.
Astfel, Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1802/2014 prevede, la art. 109 alin. (2), că "câștigul din reevaluare se consideră realizat la scoaterea din evidență a activului pentru care s‐a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din câștig poate fi realizat pe măsură ce activul este folosit de entitate. În acest caz, valoarea rezervei transferate este diferența dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate și valoarea amortizării calculate pe baza costului inițial al activului".
"Ca urmare a adoptării politicii prezentate mai sus, s-a creat o disproporție uriașă între rezerva din reevaluare (aproximativ 11 miliarde lei) și surplusul realizat din rezerve din reevaluare (aproximativ 1,1 miliarde lei, din care 1,05 miliarde lei reprezintă surplusul realizat ca urmare a amortizării integrale a mijloacelor fixe; 67 mil. lei – surplus realizat în urma vânzării/casării mijloacelor fixe). Diferența semnificativă dintre rezervele din reevaluare și rezervele/rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare se datorează faptului că activele societății au durate de amortizare ridicate ca urmare a naturii acestora, cât și a faptului că Hidroelectrica nu intenționează să vândă activele cu valoare materială existente în patrimoniul societății (astfel se explică surplusul realizat în urma vânzării/casării de mijloace fixe de doar 67 milioane lei). Majoritatea activelor deținute de Hidroelectrica SA (ex.: centrale electrice) sunt strict legate de active aferente domeniului public (baraje, diguri etc) concesionate de la statul român. Prin urmare, alegerea acestei metode în trecut conducea la lipsa realizării oricăror beneficii pentru companie și pentru acționarii sai", se explică în documentul citat.
În raport se mai arată că această disproporție este în defavoarea societății, întrucât rezervele/rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare nu poate fi utilizat pentru acoperirea eventualelor pierderi contabile, pentru majorarea capitalului social al societății sau pentru alte utilizări decât în cazul în care aceasta a fost transferată în contul 1175 “Rezultat reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare".
"Ținând cont de informațiile prezentate mai sus și de art. 5 coroborat cu art. 61 din OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiilor financiare anuale consolidate s-a adoptat o modificare de politică contabilă cu privire la realizarea câștigului din rezerve din reevaluare, respectiv realizarea câștigului din rezerve din reevaluare pe măsura utilizării activelor (pe măsura amortizării), posibilitate prevăzută și în paragraful 2, art. 109 din OMFP nr. 1802/2014. Cu această ocazie s-a efectuat și o revizie a Manualului de Politici Contabile pe problematica rezervelor din reevaluare. Efectele schimbării acestei politici contabile vor fi înregistrate în evidența contabilă în anul 2016, efecte care nu vor afecta contul de profit și pierdere al anului 2015. În urma calculelor influenței schimbării politicilor contabile a rezultat transferarea sumei de 4,83 miliarde lei din contul 105 "Rezerve din reevaluare" în contul 1175 "Rezultat reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare". Totodată, din această analiză a reieșit un impact fiscal de 14.709.004 lei rezultat din scăderea rezervei din reevaluare din anul 2012, scădere care a fost acoperită parțial cu rezerva realizată pe măsura amortizării mijloacelor fixe", se precizează în raportul anual al Hidroelectrica pe 2015.
Listarea Hidroelectrica este necesară nu din motive financiare, ci pentru asigurarea unui management profesionist, a declarat recent Ovidiu Agliceru, președinte Directorat Hidroelectrica, la Profit Energy.forum. “Listarea Hidroelectrica este necesară, cu atât mai repede, cu atât mai bine, nu pentru că Hidroelectrica are nevoie de bani, ci pentru creșterea actului de securizare a actului managerial, care să funcționeze numai pe principii de eficiență economică”, a precizat Agliceru.
”E vorba de reluarea unei proceduri (de listare, n.r.), de schimbarea unei hotărâri de Guvern pe care Ministerul Energiei, împreună cu consorțiul, o elaborează, în momentul acela putem vorbi despre reluarea procedurii de listare în noile condiții”, a spus Lambru.
