Producătorii autohtoni de gaze naturale, în special cei care dețin licențe în Marea Neagră, au primit în această săptămână o nouă lovitură ca urmare a acordului la care au ajuns statele membre ale Uniunii Europene asupra modificării directivei gazelor promovate de președinția României la Consiliului UE, care a dat undă verde prelungirii gazoductului TurkStream în Europa. În numai două săptămâni de la închiderea acestui dosar de către președinția României, Gazprom a obținut deja primele avize de construire a prelungirii TurkStream atât în Bulgaria, cât și în Serbia.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Ca și cum n-ar fi fost suficiente prevederile fiscale ale Legii offshore și plafonarea prețului gazelor prin OUG 114, producătorii autohtoni de gaze au mai încasat o lovitură de la actualul guvern. Directiva gazelor negociată de România transformă Sofia într-un hub regional, având, în ceea ce privește TurkStream, o poziție similară celei a Germaniei în ceea ce privește Nord Stream 2. Chiar dacă viitorul gazoduct va trebui să respecte reglementările europene în ceea ce privește rezervarea de capacitate, Bulgaria va putea face excepții, cel puțin până în momentul în care investitorul, Gazprom sau companiile pe care le deține, își va recupera investiția.
Pentru România, noua poziție strategică a Bulgariei este importantă pentru simplul motiv că, în cazul în care ar fi declanșată producția în Marea Neagră, consumul intern nu este suficient pentru a acoperi viitorul nivel al producției. Producătorii autohtoni de gaze vor fi astfel obligați să găsească piețe externe, dar și rute de transport, disponibile. Față de momentul prezent, ei vor avea de-a face și cu concurența gazului rusesc din TurkStream, cu costuri de producție mult mai mici decât cele din Marea Neagră, amplificate și de noile impozite impuse prin Legea offshore.
În plus, în cazul în care prima moleculă de gaz rusesc ajunge în Bulgaria prin intermediul TurkStream, concurența prețului acestuia va atârna greu asupra deciziei finale de investiție care ar urma să fie adoptată de OMV Petrom și EXXON. Producția din Marea Neagră nu numai că trebuie să fie una care poate fi vândută la un preț mai mare decât costul de producție, dar ea va trebui să suporte și concurența prețului gazului rusesc.
Imediat după închiderea dosarului referitor la modificarea directivei gazelor, Gazprom s-a pus pe treabă și a declanșat operațiunile de obținere de avize de la statele care urmează să fie tranzitate de viitorul gazoduct de prelungire a TurkStream, gazoduct care pliază pe vechiul proiect South Stream.
Astfel potrivit Platts, Gastrans, compania sârbă la care Gazprom este acționar majoritar a început să obțină deja primele aprobări pentru construirea unei conducte de 403 km în Serbia, proiectată să transporte gazele naturale din TurkStream în Ungaria.
Gastrans este deținută în proporție de 51% de o filială a Gazprom și în proporție de 49% de compania sârbă de gaz Srbijagas și a fost înființată special în vederea implementării proiectul de extindere a rețelei de gaze din Serbia pentru a transporta aproximativ 11 miliarde metri cubi de gaz rusesc de la granița cu Bulgaria în Ungaria.
Săptămâna trecută, CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, s-a întâlnit cu președintele sârb, Alexander Vucic, pentru a discuta în principal despre viitoarea construcție a gazoductului.
În 2018, Gazprom a livrat 2,15 miliarde de metri cubi de gaze către Serbia prin intermediul traseului tradițional de import prin Ucraina și Ungaria. Odată cu expirarea actualei înțelegeri pe 10 ani dintre Gazprom și Naftogaz din Ucraina la sfârșitul acestui an, însă, compania rusă dorește să furnizeze clienților din Sud-Estul Europei, gaze din cea dea doua conductă cu o capacitate de transport de 15,75 miliarde metri cubi a Turkstream. Prima conductă cu o capacitate similară este destinată exclusiv aprovizionării cu gaze a Turciei.
Potrivit oficialilor sârbi, Gastrans va lua o decizie de investiție finală în ceea ce privește noua conductă până la începutul lunii martie.
Evenimentele din Serbia au loc la mai puțin de o lună după ce Bulgartransgaz a adoptat o decizie de extindere a rețelei sale de transport pentru a permite preluarea celor 15,75 miliarde de metri cubi de gaze livrate anual de TurkStream. Construcția infrastructurii necesare preluării gazului rusesc va costa, potrivit autorităților bulgare, 1,6 miliarde de dolari.
Potrivit Platts, ultimele evenimente din Bulgaria și Serbia confirmă faptul că ruta TurkStream în Europa va fi Bulgaria-Serbia-Ungaria pentru ca în cele din urmă gazul rusesc să ajungă la terminalul din Baumgarten din Austria. Așa se explică faptul că Bulgartransgaz a semna cu chiar cu operatorul bursei austriece CEGH un memorandum privind crearea Hub-ului de gaz balcanic. Profit.ro anticipa încă din urmă cu un an faptul că destinația finală a gazului rusesc din TurkStream va fi tot Baumgarten, ca și în cazul gazului care ar trebui transportat prin viitoarea conductă BRUA.
Recent, Transgaz a decis să prelungească cu 3 luni, până pe 30 mai, procedura de rezervare de capacitate pe faza 2 de dezvoltare a gazoductului internațional BRUA, prin care capacitatea de transport a conductei ar urma să fie majorată la 4,4 miliarde metri cubi pe an, de la 1,75 miliarde. Motivul: bună parte a contractelor de rezervare de capacitate de transport de gaze pe viitoarea conductă BRUA, faza 2, ce va întări interconectarea dintre România și Ungaria, contracte semnate la finalul lui 2017, după prima rundă de rezervare, au fost reziliate de către firmele ofertante până la data limită de 14 decembrie 2018, iar volumul de capacitate de transport rezervată prevăzut de contractele rămase în vigoare s-a situat sub minimul necesar pentru ca investițiile în noua conductă să fie rentabile din punct de vedere economic.
Cu alte cuvinte, condițiile fiscale și de reglementare din România nu sunt considerate atractive de potențialii clienți, care și-au cam pierdut optimismul cu privire la o viitoare extragere a gazelor din Marea Neagră la un nivel competitiv.
Nu același lucru s-a întâmplat în Bulgaria. "Avem vești foarte bune. Testul economic privind rentabilitatea proiectului de extindere a rețelei național de transport de gaze a fost pozitiv, iar capacitatea oferită a fost rezervată în proporție de 100%", a declarat, în Parlament, ministrul Energiei din Bulgaria, Temenuzhka Petkova.
Pe lângă Gazprom, ceilalți doi ofertanți care au depus oferte obligatorii pe 20 de ani au fost compania Bulgargaz, deținută de statul bulgar, și MET, companie controlată de un apropiat al premierului maghiar, Viktor Orban, cu sediul central în Elveția.
Ofertanții au rezervat capacități mai mici pentru 2020, dar care urmează a se amplifica până la 17,6 miliarde de metri cubi pe an la granița cu Turcia și la circa 11 miliarde de miliarde de metri cubi pe an la granița cu Serbia între 2021 și 2039, rezultă din datele Bulgartransgaz.
Cu toate acestea, extinderea rețelei bulgare de transport a gazelor a primit o lovitură neașteptată după ce operatorul Bulgartransgaz a suspendat licitația pentru construirea unei noi conducte de la est la vestul țării.
Licitația pentru selectarea contractantului a fost suspendată "temporar" după ce o companie a contestat procesul de selecție, iar Bulgartransgaz a anunțat că va fi reluată numai după adoptarea unei decizii pe această temă de către Consiliul Concurenței de la Sofia.
Platts susține că această decizie amână posibilitatea intrării primei molecule de gaz rusesc pe teritoriul bulgar până în 2020. Inițial, se estima că primele livrări TurkStream în Bulgaria vor fi efectuate până la finalul acestui an.
Profit.ro a anunțat că Bulgartransgaz a înregistrat deja noul hub regional de gaze, creând o filială, "Gas Hub Balkan" EAD, care va opera viitoarele platforme de tranzacționare, create în parteneriat cu operatorul bursei austriece de profil, CEGH. Potrivit ministrului bulgar al Energiei, Temenuika Petkova, Guvernul de la Sofia intenționează ca, pe termen lung, 49% din acțiunile "Gas Hub Balkan" EAD să fie acordate investitorilor privați - consumatori industriali, operatori de rețele de distribuție a gazelor sau traderi.
Potrivit studiului de fezabilitate realizat de Comisia Europeană, viitorul hub va fi tranzitat de 45,5-61,3 miliarde metri cubi de gaz anual (la lângă gazul rusesc din TurkStream, adăugându-se cel din TANAP), iar finanțarea europeană a hub-ului balcanic va fi de aproximativ un milion de euro, dintr-un total estimat la 2 milioane de euro.
