România și-a dublat importurile și și-a înjumătățit exporturile de electricitate în luna ianuarie a acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, reușind contraperformanța să devină importator net pentru a doua lună consecutivă, în pofida raportărilor sforăitoare privind existența unei capacități instalate de producție duble față de nivelul necesar acoperirii consumului intern, conform datelor Profit.ro.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
În ultimii doi ani, până la majorarea considerabilă a importurilor în lunile decembrie și ianuarie, au mai existat doar două luni, august 2017 și mai 2018 în care România a importat mai multă electricitate decât a exportat, dar și în acele luni deficitul a fost unul insignifiant, aproape de zero.
Iar tendința pare a continuat și în următoarele luni. Potrivit OMV Petrom, “conform datelor disponibile la acest moment din partea operatorului de sistem, cererea naționala de electricitate a scăzut cu 3%, în timp ce producția nationala a scăzut cu 11% în primul trimestru al anului față de perioada similară a anului trecut, ca urmare, România a fost importator net de electricitate”.
Potrivit ultimelor date disponibile ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în prima lună a acestui an, însă, România a importat energie electrică 540 GWh și a exportat 240 GWh, înregistrând un import net de 300 GWh în principal ca urmare evoluției ascendente a prețurilor de pe piața internă, mai mari decât cele de piețele cu care este interconectată, dar și a unor probleme apărute în ceea ce privește producția.
Comparativ, în ianuarie 2018, România a importat 270 GWh și a exportat 620 GWh, fiind într-o poziție de exportator net (350 GWh).
România a devenit importator net începând cu luna decembrie, lună în care guvernul a adoptat controversata Ordonanță de Urgență 114, care stimulează consumul și descurajează producția.
În ianuarie 2019, nivelul producției a fost de 5,38 TWh, în scădere cu peste 8% față de cel din luna similară a anului trecut, de 5,86 TWh.
Paradoxal, nu nivelul mai redus al producției a condus la majorarea importurilor, ci invers. Cel puțin pentru jumătate din energia importată (cea din Ungaria), decizia de import și de limitarea a producției unor unități autohtone aparține unui algoritm, Euphemia, care face arbitraj de prețuri între piețele europene interconectate. Cu alte cuvinte, când prețul de pe piața pentru ziua următoare (PZU) din Ungaria este mai redus decât cel similar de pe OPCOM, România devine importator net și invers.
Însă nu numai că importurile au fost de două ori mai ridicate decât exporturile, dar și prețul de import a fost dublu. Companiile din România au obținut un preț mediu de export de 232 lei/MWh și au achitat un preț mediu de import de 407 lei/MWh. Explicația, România a importat curent ziua, la ore de vârf, și a exportat curent preponderent noaptea, când cererea este mai redusă.
