Soarta conductelor de transport internațional al gazelor Isaccea-Negru Vodă, cel puțin 2 și 3, este în aer în urma refuzului operatorului român de transport, Transgaz, de a scoate la licitație rezervarea de capacități pentru primul trimestru al anului viitor în pofida faptului că a anunțat recent că a prelungit contractul de tranzit cu Gazprom doar până la 31 decembrie 2019.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Curios, instituția similară din Bulgaria, aflată într-o poziție similară cu Transgaz din punct de vedere al contractului cu Gazprom, a scos la licitație capacități de 11,33 GWh/zi pentru același trimestru, din care a alocat 10,22 GWh/zi.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Mai mulți furnizori internaționali erau interesați de rezervarea de capacități pe ruta Ucraina-România, ei așteptându-se la un preț mai ridicat al gazului în România și Balcani decât cel din Ucraina în primul trimestru al anului viitor.
Faptul că Bulgaria a scos la licitație capacități pe cele două conducte, iar cineva le-a și rezervat, arată că atât Bulgartransgaz, cât și firmele participante la licitație se așteaptă ca de la 1 ianuarie 2020 să mai curgă gaz pe aceste conducte în pofida faptului că la 31 decembrie 2019 expiră contractul de tranzit dintre operatorul de sistem din Ucraina, Naftogaz, și gigantul rus Gazprom.
Pe 23 octombrie, Profit.ro a transmis o serie de întrebări pe această temă, amintind companiei că, potrivit Fitch (agenția de rating cu care Transgaz a semnat recent contract), anul acesta expira doar contractul de furnizare pe firul 2 Isaccea-Negru Vodă, cel pe firul 3 urmând a expira în 2023. Transgaz nu a răspuns nici până în prezent întrebărilor Profit.ro.
Transgaz a răspuns, în schimb publicației ICIS, chiar în ziua în care a primit întrebările, luni, aceeași în care au fost organizate licitații de rezervare pe platforma RBP pentru conductele parte ale coridorului Transbalcanic. Și nu a răspuns oricine, ci chiar directorul general, Ion Sterian.
Acesta a precizat că nu a putut fi scoasă la licitație rezervarea de capacitate pe frontiera ucraineană până când operatorii de rețele de gaze din ambele țări nu finalizează negocierile legate de punctul de interconectare Orlovka-Isaccea 1.
Numai că un document pe această temă este pus în dezbatere publică pe portalurile ambilor operatori de transport încă din 2017, iar recent șeful companiei ucrainene a susținut că de atunci n-a mai auzit niciun cuvânt de la Transgaz.
Potrivit lui Sterian, capacitatea punctelor de interconectare Orlovka-Isaccea 2,3 va fi disponibilă numai după încheierea unui acord de interconectare cu Ucraina. El a subliniat că acest lucru depinde de expirarea contractului de tranzit pe termen lung Naftogaz-Gazprom, precum și de finalizarea modificărilor la contractul istoric deținut de Transgaz cu Gazprom.
Răspunsul oferit de șeful operatorului de sistem din România sugerează că, în prezent, Transgaz și Gazprom negociază reducerea perioadei de rezervare pe care gigantul rus o are pe firul 3 al Isaccea-Negru Vodă (ce urmează să expire de-abia în 2023). Cum contractul este de tipul "ship or pay”, Transgaz ar încasa tarife de tranzit de la compania rusă indiferent dacă va mai transporta sau nu vreun metru cub de gaz spre Balcani după intrarea în funcțiune a prelungirii Turkstream în Bulgaria și Serbia (pe unde se va muta foarte probabil și tranzitul gazului rusesc în Balcani).
Sterian a mai precizat că, în ceea ce privește capacitatea de la punctul de interconectare Orlovka-Isaccea 1, aceasta a fost alocată implicit în ultimii ani, împreună cu capacitatea la punctul de ieșire Negru Voda 1 - Kardam din Bulgaria.
În acest caz, nu este clar dacă și capacitatea pentru firele 2 și 3 a fost sau nu alocată implicit, odată cu licitația efectuată de Bulgartransgaz pentru aceste conducte, fiind rezervată pentru trimestrul întâi al anului viitor o capacitate de 10,22 GWh/zi.
Potrivit ICIS, operatorul de rețea de gaz nou înființat, Gaz TSO din Ucraina, dorea să inverseze fluxul Isaccea 1-Orlovka pentru a permite companiilor ucrainene să importe gaz în regiunea sudică a Odesei și, eventual, să exporte apoi în Republica Moldova.
Ucraina își diversifica astfel sursele de aprovizionare, pentru a nu mai fi dependentă de cea rusă și de cea maghiară.
În schimb, Gaz TSO a propus României ca importul de gaze din Ucraina să se efectueze prin punctul de interconectare Tekovo - Medieșul Aurit, care se află la aproximativ 700 km distanță de Isaccea, în nord-vestul României. Capacitățile individuale în cele două puncte care ar putea fi schimbate pot varia de la 4 milioane de metri cubi pe zi la 12 milioane metri cubi pe zi.
Interesant este că surse citate de ICIS susțin că mai mulți furnizori internaționali erau interesați de rezervarea de capacități de export din Ucraina în România în primul trimestru al anului viitor, aceștia așteptându-se ca prețul gazului să fie mai mare pe piața autohtonă decât pe cea ucraineană.
Aceleași așteptări ar putea sta și la baza deciziei Transgaz de a nu semna un contract cu Ucraina și, implicit, de a nu scoate la licitație rezervări de capacități de import. Dacă cererea din România va fi una mare în primul trimestru al anului viitor (mai ales în eventualitatea în care Gazprom va sista sau va limita drastic tranzitul gazului rusesc prin Ucraina), Transgaz va putea obține un preț mult mai bun la licitațiile lunare, săptămânale și zilnice, decât la cele trimestriale. Asta dacă va mai avea de unde cumpăra gaz. Ucraina are o capacitate de depozitare excedentară de 10 miliarde metri cubi, pe care a oferit-o companiilor românești la un preț de sub un euro/MWh. Rămâne de văzut dacă vreuna s-a riscat, dat fiind prestigiul de “rău-platnici” și “hoți de gaze” de care se bucură vecinii nordici!
