Uniunea Europeană (UE) și Berilinul au criticat sancțiunile americane impuse gazoductului Nord Stream 2, aflat în centrul unei bătălii economice și geopolitice între Washington și Bruxelles, relatează AFP.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Aceste sancțiuni au fost impuse în timp ce Statele Unite și unele țări europene - Ucraina, Polonia și țările baltice Estonia, Letonia și Lituania - se tem că acest proiect sporește dependența europenilor față de gazele naturale ruse și consolidează influența Moscovei, scrie News.ro.
Aprobate vineri de către președintele american Donald Trump, măsurile americane ”afectează societăți germane și europene și constituie un amestec în afacerile noastre interne”, a reacționat Ulrike Demmer, o purtătoare de cuvânt a cancelarului german Angela Merkel.
Într-un interviu acordat televiziunii publice ARD, vicecancelarul Olaf Scholz, ministru al Finanțelor, denunță o ”intervenție gravă în afacerile interne ale Germaniei și Europei”, excluzând însă contramăsuri. ”Întreprinderilor care participă la construirea gazoductului le revine să ia viitoarele decizii”, a declarat el.
Germania este principalul beneficiar al proiectului.
O purtătoare de cuvânt UE a exprimat opoziția Bruxellesului ”de principiu față de impunerea unor sancțiuni unor întreprinderi europene care desfășoară activități legale”.
SUSPENDAREA LUCRĂRILOR
Într-o primă consecință a acestor sancțiuni, întreprinderea elvețiană Allseas, care deține cea mai mare navă de instalare de conducte din lume și care a fost angajată de grupul rus Gazprom să construiască secțiunea offshore a gazoductului, a anunțat sâmbătă suspendarea lucrărilor de instalare a gazoductului.
Întreprinderea precizează că așteaptă, în prezent, ”clarificări reglementare, tehnice și de mediu din partea autorităților americane competente”.
Aceste sancțiuni, care fac parte dintr-o amplă lege a bugetului Apărării americane privind anul fiscal 2020, prevăd blocarea activelor și revocaea vizelor americane ale întreprenorilor cu legătură cu gazoductul.
Departamentul de Stat american urmează să comunice, în termen de 60 de zile, numele întreprinderilor și persoanelor vizate.
Anunțul tulbură viitorul acestei investiții uriașe, în valoare de aproximativ zece miliarde de euro, aproape finalizată și a cărei dare în folosință era programată la sfârșitul lui 2019 sau cel mai probabil la începutul lui 2020.
Nord Stream 2 a confirmat suspendarea lucrărilor Allseas. "Împreună cu toate întreprinderle care sprijină proiectul vom lucra pentru a termina gazoductul cât mai rapid posibil”, a anunțat un purtător de cuvânt al întreprinderii.
”DEOSEBIT DE NEÎNȚELES”
Moscova a criticat, la rândul său, sancțiunile, denunțând ”ideologia americană (care) nu suportă concurența mondială”.
”Un stat cu o datorie publică de 22.000 de miliarde de dolari interzice unor țări solvabile să-și dezvolte economia reală”, a declarat, pe Facebook, o purtătoare de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova. ”În curând vor cere să nu mai respirăm”, a ironizat ea.
Premierul ucrainean Oleksii Gonciaruk a salutat, în schimb, pe Twitter, ”semnarea de către Donald Trump a unor sancțiuni impuse Nord Stream”. Noul gazoduct ar reduce și mai mult influența Ucrainei, pe teritoriul căreia tranzitează o parte a gazelor naturale ruse către Europa.
Construit în proporție de 80%, gazoductul submarin care leagă Rusia și Germania urmează să permită o dublare a livrărilor directe a gazelor naturale ruse către Europa Occidentală prin Germania.
Statele Unite și-au justificat sancțiunile prin voința de a susține Kievul în conflictul cu Rusia după anexarea crimeei în 2014 și războiul din estul Ucrainei.
Însă având în vedere protocolulul unui acord semnat vineri de cei doi protagoniști în vederea prelungirii tranzitului gazelor ruse pe teritoriul Ucrainei începând din 2020, sancțiunile par ”deosebit de neînțeles”, a apreciat sâmbătă purtătoarea de cuvânt a lui Merkel.
Gazoductul reprezintă o investiție de aproximativ zece miliarde de euro, finanțată jumătate de Gazprom și jumătate de cinci societăți europene - OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper și Shell. El urma să fie pus în serviciu la sfârșitul lui 2019 sau începutul lui 2020.
Încă de la începutul proiectului, în calea Nord Stream 2 au existat numeroase obstacole. El a obținut abia la sfârșitul lui octombrie unda verde a Danemarcei în vederea traversării apelor daneze. Acest lucru ar urma să conducă la întârzieri puternice ale punerii în funcțiune, prevăzută la sfârșitul lui 2019.
Noile reglementări UE cu privire la transportul gazelor naturale, care impun ”decuplarea” activităților de producție de cele de distribuție, costituie de asemenea un obstacol suplomentar.
