Consultațiile medicale la distanță, salvatoare în perioada stării de urgență, au nevoie de legislație pentru a continua și după 15 mai

Consultațiile medicale la distanță, salvatoare în perioada stării de urgență, au nevoie de legislație pentru a continua și după 15 mai
scris 29 apr 2020

O vizită amânată la medic poate face diferența între a trata din timp o afecțune și a ajunge mai târziu la spital cu situație medicală agravată. Pentru mulți oameni, însă, a merge rapid la un cabinet medical nu este deloc simplu, mai ales pentru vârstnici sau în zone unde nu există specialiști. Problema și-a găsit, paradoxal, rezolvare într-o perioadă cu dificultăți mari de deplasare, ce au afectat întreaga populație: cea a stării de urgență. Autoritățile au creat un cadru legal temporar care să permită funcționarea telemedicinei, însă nevoia serviciilor medicale la distanță, cu acoperire juridică, rămâne valabilă și după ce decretele de acum își vor înceta aplicabilitatea.

Uniunea Europeană recomandă de mulți ani statelor membre să clarifice cadrul legal pentru a permite funcționarea telemedicinei. România nu este singura care a întârziat reglementările necesare, pentru a constata apoi, în perioada restricțiilor instituite pentru combaterea pandemiei COVID-19, că are nevoie să o facă de urgență.

Operatori din sistemul medical, precum Rețeaua de sănătate Regina Maria, care a deschis o Clinică Virtuală, au început să acorde în această perioadă servicii medicale la distanță, iar cererea din partea pacienților a fost mare. Cadrul legislativ temporar expiră, însă, la finalul stării de urgență, fiind necesară păstrarea și extinderea lui pentru ca telemedicina, în multiplele sale forme, să poată ajuta în continuare pacienți cu dificultăți de deplasare și să poată asigura accesul la specialiști chiar și în zone în care aceștia nu au cabinete.

SOLUȚIE ESENȚIALĂ PENTRU DIABET ȘI INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ CRONICĂ

Telemonitorizarea, spre exemplu, permite culegerea datelor la distanță în mod automat, prin dispozitive personale de monitorizare a stării de sănătate, sau oferind pacienților un instrument online prin care aceștia să își completeze valorile zilnice ale greutății sau ale tensiunii arteriale. După ce au fost prelucrate și transmise medicilor, datele pot îmbunătăți procedurile de tratament.

Telemonitorizarea este în special utilă în cazul persoanelor cu afecțiuni cronice (cum ar fi diabetul sau insuficiența cardiacă cronică). Mulți dintre acești pacienți, care sunt deseori persoane în vârstă, au nevoie de monitorizare permanentă din cauza duratei prelungite a bolii, a naturii afecțiunii și a medicamentelor pe care le folosesc. Telemonitorizarea permite detectarea simptomelor și a parametrilor vitali anormali mai repede decât la consultații de rutină sau de urgență și, astfel, se pot lua măsuri înainte să apară complicații severe. În final, vizitele la medic se pot face mai rar, pacienți netrebuind să se deplaseze frecvent pe distanțe mari.

În Europa, peste șase milioane de oameni suferă de insuficiență cardiacă cronică. O afecțiune care pune presiune mare pe calitatea vieții și mortalitatea pacienților, dar și pe costurile sistemelor de sănătate. Pentru acești pacienți, telemonitorizarea permite tratarea în stadiul cel mai puțin avansat posibil. Dispneea (respirația dificilă) sau creșterea rapidă în greutate sunt parametri care trebuie monitorizați zilnic, deoarece indică deseori agravarea bolii. Atunci când tratamentul se poate modifica în fază incipientă pe baza datelor colectate, afecțiunea are șanse de stablizare fără a mai fi nevoie de consultații sau de spitalizare.

Alte servicii, de tipul teleradiologiei și al teleconsultațiilor, pot contribui la scurtarea listelor de așteptare, pot optimiza utilizarea resurselor și pot ajuta la creșterea productivității.

Teleradiologia presupune transmiterea electronică a imaginilor radiografice dintr-o locație geografică în alta, pentru a fi interpretate înainte de consultație. S-a dezvoltat odată cu trecerea de la filmele radiografice la tehnologiile digitale de captare a imaginii și poate ajuta medicii să facă față perioadelor aglomerate, reducând listele de așteptare pentru anumite tipuri de controale, dar și costurile.

CADRUL LEGAL, RĂMAS ÎN URMA DEZVOLTĂRII SERVICIILOR. COMISIA EUROPEANĂ CERE MĂSURI

Serviciile medicale la distanță s-au dezvoltat în ultima perioadă, fără ca autoritățile să țină pasul, la rândul, lor, prin crearea unui cadru legal clar.

Comisia Europeană a arătat, într-o comunicare către Parlamentul European și alte instituții UE, că asigurarea clarității juridice în domeniu este importantă pentru a garanta standarde de siguranță a pacienților și confidențialitatea datelor. În lipsa unui cadru juridic clar, în special pentru acordarea licențelor, acreditarea și înregistrarea serviciilor de telemedicină și a cadrelor medicale care le practică, răspunderea, rambursarea sau jurisdicția, telemedicină și, în special teleradiologia, au dificultăți de funcționare.

Comisia precizează că și furnizarea transfrontalieră a serviciilor de telemedicină necesită clarificare juridică, inclusive în ceea ce privește confidențialitatea, și avertizează că nu toate statele membre dispun de cadre legale clare care să permită funcționarea serviciilor de telemedicină.

În anumite state membre, arată Comisia, fiind și cazul României, pentru ca un act medical să fie recunoscut ca atare din punct de vedere legal, este obligatorie prezența fizică a pacientului și a cadrului medical în același loc, fapt care constituie un obstacol clar pentru utilizarea telemedicinei. Pe lângă aceasta, există deseori limitări în rambursarea serviciilor de telemedicină.

Momentan, legislația românească se limitează la un articol în Decretul 240 din aprilie 2020, emis pe perioada stării de urgență. Acesta stipulează că “Consultațiile medicale acordate în asistența medicală primară și ambulatoriul de specialitate clinic, inclusiv pentru unele servicii conexe necesare actului medical, realizate pe durata stării de urgență, pot fi acordate și la distanță utilizând orice mijloace de comunicare.”

Extinderea și completarea cadrului legislativ și după ce restricțiile acestei perioade vor fi ridicate sunt necesare pentru a rezolva probleme cu care sistemul medical se confruntă de mult timp și care nu vor dispărea odată cu pandemia COVID-19. Astfel, telemedicina poate degreva ambulatoriile de specialitate de acele afecțiuni care nu necesită prezența fizică a pacientului în spital  sau clinică. Timpii de așteptare și traficului generat în zonele adiacente spitalelor și clinicilor se diminuează, de asemenea, accesului pacienților cu probleme locomotorii la asistență medicală se îmbunătățește dacă pot fi monitorizați și consultați de la domiciliu. În final, scade și birocratia, problemă cronică în special în sistemele de stat.

POVESTE DE SUCCES ÎN PERIOADA DIFICILĂ A CRIZEI COVID-19

Că astfel de servicii la distanță sunt extrem de necesare și că pot funcționa bine s-a verificat în cele două luni ale stării de urgență, când legislația le-a permis să existe temporar.

Rețeaua de sănătate Regina Maria își dorea de mai mult timp să testeze consultațiile online. Avea deja opțiunea ”Întreabă un medic”, prin care pacienții puteau întreba medicii, în scris, completând un formular de pe site, dar plănuia să lanseze și o platformă mai complexă.

“Pandemia doar a grăbit aceste planuri. Le-a grăbit atât de mult, încât a durat puțin peste o săptămână ca platforma să devină funcțională: de la design, la testare, implementare, inclusiv integrarea cu toate celelalte sisteme interne și operaționalizare. Colegii și partenerii alături de care am dezvoltat platforma nu doar că au înțeles necesitatea unui astfel de produs, dar ne-au și susținut cu soluții prompte”, povestește Fady Chreih, CEO al Rețelei de sănătate Regina Maria, începuturile Clinicii Virtuale lansate pe 27 martie. În opinia sa, ”în cele mai grele perioade, medicina rămâne un domeniu vital, care trebuie să se adapteze, cu agilitate și responsabilitate, la toate provocările – chiar și la cele cu care ne confruntăm toți pentru prima dată”.

Într-un timp scurt, Regina Maria a trebuit să găsească soluții pentru a dezvolta cea mai complexă soluție medicală virtuală de pe piață, conectată la istoricul medical al fiecărui pacient, cu consultații și recomandări care vor fi la rândul lor salvate în dosarul medical electronic al pacienților. Un proiect care a permis continuitatea îngrijirii medicale chiar și pe perioada izolării, pentru că sănătatea nu poate fi pusă pe pauză, spune Chreih.

Soluția de telemedicină a companiei permite pacienților să se programeze online de pe desktop sau prin aplicația mobilă, dar și prin Call Center. Programarea este confirmată apoi printr-un e-mail cu o invitație de întâlnire pe aplicația Teams. La ora stabilită, medicii și pacienții se întâlnesc față-în-față în timp real, doar dând click pe linkul din invitație. Integrarea cu aplicația Medis asigură că datele personale ale pacienților rămân sigure, protejate și actualizate la zi.

Clinica Virtuală Regina Maria a putut fi accesată în această perioadă de către abonați fără niciun cost suplimentar, conform abonamentului, direct din aplicația ”Contul meu”, atât din browserul calculatorului, cât și din aplicația mobilă.

Toate consultațiile din clinica virtuală sunt salvate în dosarul medical electronic al pacienților, alături de recomandări și un raport medical complet. Adică la fel cum se întâmplă la orice consultație fizică. Pacienții primesc și indicații de tratament acceptate în farmacii pentru procurarea rețetelor prescrise. Cu tot istoricul medical la îndemână, pot trimite medicului, în timpul consultației, rezultatele analizelor sau investigațiilor anterioare și orice alte documente medicale necesare.

Consultațiile în mediul online acoperă acum aproape toate specialitățile medicale. Regina Maria a implicat 530 de medici care oferă consultații online la 36 de specialități, precum medicină internă, gastroenterologie, ORL, endocrinologie, pediatrie, dermatologie, psihologie pediatrică, consiliere nutriție, medicina muncii. Numărul de locuri disponibile pentru programare este de peste 30.000, în luna aprilie.

O limitare evidentă a consultațiilor online este faptul că nu permite realizarea investigațiilor sau recoltarea de analize, care cer prezența fizică în clinică. Însă, dacă medicul constată în timpul consultației online că este vorba despre o urgență medicală sau despre o afecțiune care poate periclita sănătatea pacientului, acesta din urmă e direcționat fie către o clinică, pentru investigații ori analize, în regim de urgență, fie către spital, pentru o intervenție chirurgicală urgentă, care poate fi realizată și în perioada stării de urgență.

Dacă analizele nu pot fi făcute fără prezență fizică, în cazuri care necesită consultații multidisciplinare, cum sunt unele boli cronice, mediul online este mult mai potrivit.

Interesul din partea pacienților a fost mare. Peste 10.000 de consultații online s-au realizat doar în prima lună, iar numărul de medici a trebuit să crească de la 100 la 530.

La Clinica Virtuală deschisă în România au apelat și pacienți din străinătate în perioada stării de urgență, iar rețeaua de sănătate este convinsă că și după ridicarea acesteia soluția de telemedicină va rămâne foare eficientă. Motivele: traseul medical de la diagnostic până la tratament se scurtează considerabil, scade numărul de internări în spital pentru pacienții cu boli cronice, apare o soluție de acces la servicii pentru cei care nu se pot deplasa, pentru oameni din comunități situate departe de centre medicale, dar și pentru români din diaspora care și-ar dori să fie consultați și tratați în țară.

viewscnt
Afla mai multe despre
regina maria
telemedicina