După 19 mai, când plafonarea prețurilor RCA va înceta să își producă efectele, pe piață va fi introdus așa numitul tarif de referință. Deși nu va avea influență directă asupra prețurilor practicate de asigurători, nefiind un tarif impus ci doar unul orientativ, acest indicator are toate șansele să influențeze semnificativ percepția clienților care, speră probabil ASF, vor considera tariful de referință ca fiind “prețul corect”.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Logica aplicată și de specialiștii ASF la introducerea tarifului de referință este explicată de economia comportamentală și utilizată deja, inclusiv în România, de companii din retail.
Practic, tariful de referință la RCA este așteptat să funcționeze exact ca prețurile orientative pe care le regăsim pe diferite produse vândute în magazine, mai ales în cazul alimentelor și al băuturilor.
Aceste prețuri, trecute de producători pe etichete, nu sunt impuse retailerilor, dar au rolul de a obișnui consumatorul cu un anumit nivel de preț.
Economia comportamentală, pe ale cărei principii se pare că se bazează și specialiștii ASF, explică eficiența acestui sistem prin faptul că în mintea consumatorului se dezvoltă un mecanism de gândire denumit “ancoră relativă”.
Concret, fiecare consumator are tendința de a judeca prețul unui produs în funcție de propriile repere cum ar fi cât de mulțumiți au fost în trecut de un anumit brand, ce semnale au primit despre respectivul brand de la alte persoane sau care a fost, în trecut, evoluția prețurilor produsului căutat.
În cazul RCA, singurul reper pe care clienții îl aveau, înainte de plafonare, singura “ancoră relativă”, era nivelul de primă plătit în trecut, având în vedere că de beneficiile produsului nu se poate pune problema în condițiile în care asigurarea RCA nu despăgubește clientul, ci un terț păgubit.
Dacă un șofer a fost obișnuit să cumpere RCA cu preț între, să spunem, 500 și 600 de lei, câțiva ani la rând, el va avea un șoc atunci când ar trebui să scoată din buzunar 1.000 de lei sau chiar și doar 800 de lei.
Prin introducerea tarifului de referință, ASF încearcă tocmai să înlocuiască reperele și să “reseteze” astfel mintea clienților inducând ideea că tariful de referință este “prețul corect” și nu primele achitate în trecut.
Dacă, așa cum anticipa într-o dezbatere publică prim vicepreședintele ASF Cornel Coca Constantinescu, firmele de asigurare “ vor înțelege că nu pot veni cu tarife de patru, cinci ori, zece ori mai mari decât tariful de referință”, atunci și consumatorii, gândește ASF, vor accepta mai ușor tranziția de la actualele prețuri plafonate prin lege la tarifele libere, care vor fi cu siguranță mai mari.
Cu alte cuvinte, ASF se așteaptă mai degrabă la un efect psihologic care să să influențeze piața pe termen lung și care, parțial, să scoată și problema RCA din paradigma prețului. Cu ajutorul tarifului de referință este posibil ca șoferii să accepte mai ușor inclusiv eventualele creșteri de preț care vor fi generate de creșterea daunalității.
În acest moment, tarifele RCA sunt plafonate la niveluri semnficativ mai mici decât cele practicate înainte de 19 noiembrie 2016.
Plafoanele vor fi eliminate, însă, din 19 mai, iar ASF va pune în loc tariful de referință care va fi calculat pe principii actuariale la început de Autoritate și, mai apoi, de Biroul Carte Verde (BAAR). BAAR se va putea folosi la calculul tarifului și de datele din baza CEDAM pe care o va prelua în administrare. Această bază de date include istoricul tuturor automobilelor și al șoferilor asigurați RCA în România.
