Bancherii au trimis o scrisoare instituțiilor și partidelor prin care cer modificări fundamentale la darea în plată

Bancherii au trimis o scrisoare instituțiilor și partidelor prin care cer modificări fundamentale la darea în plată
scris 18 feb 2016

Asociațiile și patronatele bancare revin cu o nouă scrisoare despre legea dării în plată, după ce ieri au ieșit mai șifonați din comisiile de raport de la Senat decât au intrat. Bancherii reiterează ca darea în plată să nu se aplice creditelor în derulare și nici celor din programul Prima Casă, iar pentru viitor să conțină condiții sociale. Altfel, legea riscă să aducă grave prejudicii economiei României și a celor care vor dori să ia un credit ipotecar în viitor, se arată în epistola înaintată către autoritățile române, dar și către instituțiile internaționale și partidele politice.

Ședința comisiilor de raport de la Senat, desfășurată ieri, n-a adus lucruri bune pentru bancheri în privința legii dării în plată. Propunerile Asociației Române a Băncilor (ARB), ale Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), dar și ale Băncii Naționale au fost respinse de senatori, care au trimis cererea de reexaminare la plen cu și mai multe prevederi în favoarea consumatorilor.

Astfel, chiar dacă textul nu se va mai aplica tuturor persoanelor fizice, ci doar consumatorilor, ceea ce ar trebui să elimine investitorii pe persoană fizică din scenă, în proiect a apărut o nouă prevedere care permite descărcare de datorii și a celor care au pierdut casa în executare silită, iar acum au popriri pe venituri.

Bătălia nu s-a încheiat, Camera Deputaților e cea cu decizia finală, astfel că asociațiile menționate mai sus au trimis o scrisoare de cinci pagini către Președinție, Guvern, Parlament, BNR, finanțatorii internaționali, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și partidele politice prin care cer schimbări importante ale legii.

Bancherii au reluat argumentele lor și ale președintelui Klaus Iohannis din cererea de reexaminare formulată la finele anului trecut, prin care arată că, în primul rând, trebuie introduse condiții obiective pentru aplicarea legii. În acest sens, autorii scrisorii propun praguri de îndatorare din care să rezulte că beneficiarii pot fi doar cei cu ipotecă pe locuință, supraîndatorați sever sau aflați în procedură de insolvență. Băncile nu înaintează un anumit procent, acesta urmând să fie discutat cu autoritățile competente.

În al doilea rând, băncile cer corelarea textului legii cu cadrul juridic existent, printre care și cu prevederile legii insolvenței persoanelor fizice, care nu se află încă în vigoare, fiind amânată cu un an, pentru că Guvernul nu a făcut demersurile administrative necesare, cum ar fi înființarea comisiilor de insolvență și pregătirea personalului. De altfel, în contextul în care se simt amenințați de darea în plată, băncile consideră că se impune devansarea termenului de aplicare a falimentului personal.

"De asemenea, comunitatea bancară din România consideră că se impune devansarea termenului de intrare în vigoare a Legii 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice. Avantajul major al legii privind procedura insolvenței persoanelor fizice față de legea privind darea în plată este că după insolvență debitorul persoană fizică de bună credință poate rămâne în posesia bunului imobil care este adus în garanție, pe când darea în plată înseamnă pierderea locuinței de familie/ terenului", consideră ARB și CPBR.

Apoi, băncile mai cer și clarificări în privința tratamentului dintre creditorii ipotecari și cei chirografari, care au gajuri doar pe venituri. Astfel, explică aceștia, un creditor ipotecar ar fi mai slab protejat decât unul chirografar prin legea dării în plată, lucru ce nu ar fi inechitabil doar pentru bănci, dar și pentru consumatori. Cu titlu de exemplu, băncile explică cum un debitor cu credite de nevoi personale scumpe și un credit ipotecar avantajos ar putea fi împins de supraîndatorare să dea în plată și să rămână fără casă, dar să fie urmărit pentru celelalte datorii.

Darea în plată: Senatorii au votat și pentru stingerea datoriilor celor executați silit CITEȘTE ȘI Darea în plată: Senatorii au votat și pentru stingerea datoriilor celor executați silit

Poate cel mai important lucru pe care îl solicită băncile este acela ca legea să nu se aplice pentru creditele în derulare, pentru că ar fi retroactivă din acest motiv, ceea ce este împotriva dispozițiilor din Codul Civil și a fost criticat și de BCE.

Alt lucru important cerut de bancheri este excluderea de la aplicare a creditelor Prima Casă. Deși BNR, băncile și Ministerul Finanțelor au spus clar că darea în plată stinge programul Prima Casă, prin invalidarea garanției statului, în scrisoare ARB și CPBR spun că lucrurile sunt neclare.

“În acest sens, Legea nu se corelează cu dispozițiile O.U.G. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului Prima Casă, respectiv, datorită faptului că dispozițiile Legii nu conțin referiri la normele programului Prima Casă, nu este clar dacă acestea sunt implicit abrogate sau sunt menținute având în vedere caracterul lor special”, se arată în scrisoare.

Fără aceste modificări, spun băncile, urmează consecințe negative pentru întreaga economie a României, prezentate sub formă de bullet-points:

- riscul compromiterii siguranței juridice și nerespectarea principiului așteptărilor legitime; 
- reducerea drastică în viitor a accesibilității creditelor imobiliare și ipotecare pentru consumatorii din România, în special tinerii și tinerele familii;
- creșterea costului produselor de creditare și înăsprirea condițiilor de creditare din cauza necesitații readaptării produselor la riscurile suplimentare preluate de către creditori;
- afectarea profitabilității viitoare a instituțiilor de credit cu efect direct de diminuare a contribuției acestora la Bugetul de Stat și la Produsul Intern Brut;
- afectarea în sens negativ a dezvoltării sectorului construcțiilor dar și al sectoarelor adiacente cu efecte necuantificate la acest moment;
- deteriorarea încrederii investitorilor străini în economia românească, ceea ce poate afecta negativ creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă, ca și creșterea riscului de țară;

Cu alte ocazii, BNR a avertizat că băncile ar putea suferi pierderi de miliarde din cauza dării în plată, însă ARB și CPBR menționează doar o diminuarea a profiturilor viitoare.

Lista completă a destinatarilor scrisorii, potrivit autorilor:
- Președintele României
- Guvernul României - Primului-ministru,
- Conducerea Senatului României,
- Conducerea Camerei Deputaților a României,
- Conducerea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților,
- Conducerea Comisiei juridică, de disciplină și imunități din Camera Deputaților,
- Băncii Naționale a României,
- Ministerului Justiției,
- Ministerului Finanțelor Publice,
- Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului,
- Ministerului Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri,
- Consiliului Fiscal,
- Reprezentanței din România a  FMI,
- Reprezentanței din România a  Băncii Mondiale,
- Reprezentanței din România a  Comisiei Europene, 
- Autorității Bancare Europene,
- Băncii Centrale Europene,
- Partidului Social Democrat,
- Partidului Național Liberal,
- Uniunii Democrate Maghiare din România,
- Partidului Alianța Democraților și Liberalilor din România,
- Partidului Uniunea Națională pentru Progresul României.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
darea in plata
cpbr
arb
lege privind darea in plata