Bancherii propun o nouă soluție de compromis pentru plafonarea dobânzilor la credite: multiplu de DAE medie a pieței, în locul celui aplicat la dobânda de referință

Șefii asociațiilor și patronatelor bancare cred că ideea de plafonare a dobânzilor la credite este greșită, aducând mai multe consecințe rele decât beneficii pentru consumatori. Dacă, însă, legiuitorul nu renunță la o astfel de soluție, o variantă endogenă de plafonare (multiplu pentru DAE medie a pieței) ar fi mai puțin nocivă, în opinia lor, decât varianta exogenă (multiplu al dobânzii de referință, stabilit de BNR) prevăzută în proiectul aprobat de Senat, care va intra mâine în dezbaterea comisiilor din Camera deputaților.

“Ar fi mai corect ca acest multiplicator să fie legat de o variabilă endogenă și să fie suficient de permisiv încât să nu afecteze libera formare a prețurilor în piață”, a declarat Sergiu Manea, prețedinte executiv BCR, care conduce de anul trecut Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR). El a amintit că în țările UE care impun plafoane pentru dobânzi, doau 4 folosesc o variabilă exogenă, și nici la toate acestea nu este rata stabilită de banca central, restul folosind multipli pentru media dobânzilor anuale efective din piață.

“50% din țări nu pun plafon, iar din cele care pun 70% au criteriu de referniță de natură endogenă, care îi scoate în afară doar pe cei ce se situează în extreme cu prețurile”, spune Sergiu Oprescu, director executiv Alpha Bank și președintele Asociației Române a Băncilor (ARB).

CPBR și ARB au cerut o prelungire cu 60 de zile a termenelor de dezbatere în Parlament pentru a putea depune amendamente și raport la proiectele legislative inițiate de senatorul PNL Daniel Zamfir. Votate deja în Senat și programate mâine pentru dezbateri în comisiile de specialitate din Camera deputaților, acestea ar urma să plafoneze dobânzile la creditele ipotecare la de 2,5 ori rata dobânzii de referință și la 18% în cazul celor de consum, iar pentru recuperatorii de creanțe nu vor mai permite recuperarea de la debitori decât a unei sume reprezentând cel mult dublul prețului la care creanța a fost cumpărată de la bancă. În plus, debitorii rău-platnici vor putea recupera creanța dacă achită dublul sumei prețului de transfer al creanței, care este, de regulă, doar o fracțiune din valoarea creditului neperformant.

“Scopul declarat, de a proteja prețul la care consumatorul are acces la finanțare și de a proteja consumatorii aflați în situații vulnerabile, este un scop legitim. Dar întrebarea este cum realizăm acest deziderat în mod efectiv și nu punitiv. Modul în care punem în operă acest deziderat va avea efect advers și vom perpetua, din dorința de a facer bine, sunt sigur, sistematica legislativă în care, în loc de abordare structurată, punem piese de legislație care restrâng accesul la credit și fac ca momente de ciclu economic mai puțin fericite să fie accentuate”, spune Sergiu Manea.

Concret, arată președintele CPBR, în cazul plafonării dobânzii la credite, este corect dezideratul de a exclude practicile de predatory lending, dar modul în care sunt stabilite aceste plafoane vine în detrimentul accesului la credit, reducând plaja de consumatori eligibili, cei cu risc mai ridicat nemaicalificându-se la împrumuturi.  “Când excluzi anumite categorii prin prisma prețului, aceștia nu nu vor mai avea acces la credit de la furnizori reglementați și va trebui să facă apel la surse mai puțin instituționalizate”, spune Manea.

CITEȘTE ȘI Studiu de impact comandat de bănci: Proiectele de lege care limitează dobânzile la credite și sumele cerute de recuperatori vor afecta creditarea și economia. Unele produse bancare pot dispărea

Sergiu Oprescu, președintele ARB, arată că pe măsura modificării perțului se limitează universal celor care se pot califica la riscul respectiv. “Consecința este că se restrânge capacitatea de creditare la zonele de risc care pot fi asumate de intermediarii financiari”, spune Oprescu.

În opinia sa, perdanții noilor reglementări ar fi clienții de bună credință, care plătesc la timp: “Ei vor suporta costul unei intermedieri financiare pe un segment mai restrânsm cu riscuri mai mici. Ei vor avea constrângeri suplimentare și costuri mai mari”.

ARB și CPBR au comandat companiei de consultanță KPMG un studiu de impact  pentru trei inițiative legislative ce vizează sectorul financiar-bancar (cele două amintite, plus o alta care lipsește contractile de leasing de titlu executoriu). Detaliile acestuia aici.