Membrii Consiliului de Administrație ai Bănci Naționale a României cred că înăsprirea standardelor de creditare pentru împrumuturile ipotecare are un efect modest asupra creditării pe acest segment, potrivit minutelor ședinței de politică monetară din 30 septembrie, primul document de acest tip publicat de BNR.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
„Toți membrii Consiliului au fost de acord că impactul înăspririi în trimestrul II a standardelor de creditare pe segmentul creditelor pentru locuințe pare a fi deocamdată modest din perspectiva fluxului de credite noi, datele disponibile până în prezent fiind însă insuficiente pentru o evaluare cuprinzătoare a acestuia”, se arată în minuta ședinței.
Membrii Consiliului condus de Mugur Isărescu se referă, în fapt, la creșterea avansului cerut de bănci pentru creditele ipootecare, după ce Legea privind darea în plată a fost adoptată.
CITEȘTE ȘI Conversia creditelor în franci elvețieni va fi discutată din nou luni. Nica: Există consens politic pentru aplicarea cursului istoric BNR a avertizat că darea în plată va duce la însăprirea condițiilor de creditare, la scăderea creditului ipotecar și la scăderea prețului locuințelor, în timp ce proiectul de lege era în Parlament.
Chiar dacă băncile au înăsprit condițiile de creditare, soldul împrumuturilor pentru locuințe a continuat să crească și a ajuns la un nou nivel record în august (+0,8% lună la lună), la 56,3 miliarde de lei.
Evoluția se datorează programului Prima Casă și nu este una suprinzătoare pentru ultimii ani, având în vedere că băncile au creditat în mare măsură doar cu garanții de stat în această perioadă.
Unele bănci au început să relaxeze din nou condițiile de creditare și să reducă avansul pentru creditul standard.
După ce Legea privind darea în plată a fost votată pentru a doua oară de Parlament, Isărescu a declarat că e greu de făcut o prognoză privind efectele acesteia, dominantă fiind incertitudinea. Incertitudinea persistă și în septembrie, fără detalii suplimentare în minută.
"Totodată, s-a evidențiat persistența incertitudinii privind magnitudinea efectelor decurgând din Legea privind darea în plată și din alte inițiative legislative ce vizează sectorul bancar”, se arată în minuta citată.
Una dintre inițiativele la care face referire BNR, conversia creditelor în franci elvețieni, este programată să intre în dezbaterea comisiilor de specialitate din Parlament luni.
În privința evoluției creditului acordat sectorului privat, BNR remarcă o ușoară încetinire a dinamicii. Evoluția nu e atribuită dării în plată, ci curățării bilanțurilor băncilor.
CITEȘTE ȘI Rădulescu, BNR, solicită condiții pentru conversia creditelor în franci elvețieni: prag de 250.000 de euro și doar un contract „(...) membrii Consiliului au remarcat că, în primele luni ale trimestrului III, creditul acordat sectorului privat a continuat să crească în termeni anuali reali, dar într un ritm mai lent decât în intervalul anterior, evoluție determinată de operațiunile de curățare a bilanțurilor băncilor comerciale prin externalizarea creditelor neperformante și de efectul statistic al creșterii ratei anuale a inflației”, se arată în sinteză.
Membrii Consiliului apreciază condițiile monetare reale ca fiind stimulative, deci propice creșterii creditului.
În ședința din 30 septembrie, BNR a menținut la 1,75% dobânda cheie, a coridorului simetric de +/- ,15 puncte procentuale față de rata cheie, și a decis continuarea gestionării adecvate a lichidității în sistemul bancar. Rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei au fost menținute, dar au au fost reduse de la 12% la 10% cele pentru valută. Toate deciziile au fost luate în unanimitate, se arată în minută.
