Ce s-a întâmplat cu dobânzile Guvernului de când s-a "supărat" Teodorovici pe bănci - statul împrumută puțin, dar plătește dobânzi mai mici

Costurile statului pentru banii împrumutați săptămânal de la băncile locale, prin vânzarea de titluri de stat, au scăzut după ce ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a anunțat că Guvernul se va mai împrumuta de la bănci doar la dobânzi care îi convin. Scăderea costurilor de împrumut ale statului după intervenția ministrului de la finele lunii ianuarie este determinată de decizia Ministerului Finanțelor de a anunță că plănuiește să împrumute o sumă mică în februarie, dar și de evoluțiile de pe plan extern.

De ce este important: Dobânzile la care se împrumută statul se acumulează la datoria publică și sunt suportate, prin taxe și impozite, de toți românii. Chiar dacă acum statul împrumută mai puțin și consumă din rezervă de valută a Ministerului Finanțelor, mai târziu, în cursul anului, tot va trebuie să revină și să împrumute masiv de la bănci pentru a rostogoli datoria existentă, pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a reface, la nivelul prevăzut de legislație, rezerva de valută din care consumă acum.

După ce în ianuarie a avut dificultăți, Ministerul Finanțelor a publicat pentru luna februarie un plan pentru împrumutul unei sume destul de mici. Astfel, statul a planificat să obțină 2,13 miliarde de lei de pe piața internă, din care 1,9 miliarde de lei la licitațiile principale și alte 225 milioane lei la sesiunile de alocare suplimentară. În ianuarie, Finanțele au țintit în jur de 3,8 miliarde de lei, dar au atras mai puțin de 2 miliarde de lei, în condițiile în care cererea nu a acoperit nici măcar suma ofertată de stat, iar dobânzile au crescut. Despre dificultățile cu care statul s-a împrumutat în ianuarie, Profit.ro a scris pe acest subiect aici.

CITEȘTE ȘI Populația va putea cumpăra titluri de stat și de la bănci. În prezent, Ministerul Finanțelor vinde românilor titluri de stat prin Trezorerie și Poștă

Supărat că băncile cer dobânzi tot mai mari și că nu oferă Guvernului nici măcar în aceste condiții toți banii pe care ar vrea să-i împrumute, ministrul Finantelor, Eugen Tedorovici, a ieșit public după licitația eșuată de pe 28 ianaurie și a anunțat că a dat personal dispoziția ca Ministerul să nu împrumute nimic la respectiva emisiune de titluri, susținând că are toate sumele necesare în trezorerie pentru finanțare pe minimum șase luni.

"Nu putem să cumpărăm la un preț pe care cineva în piață încearcă să îl ducă mai sus decât este necesar sau decât ar trebui să fie. Și atunci decizia Ministerului de Finanțe este aceea de a nu se împrumuta și aceasta a fost decizia de ieri (28 ianuarie, n.r.)", a spus, la momentul respectiv, Teodorovici.

Băncile, în prezent cei mai mari creditori ai statului, au avut un apetit foarte redus să împrumute statul pe începutul acestui an, din cauza riscurilor generate de întârzierea proiectului de buget și a temerilor că Guvernul va depăși pentru 2018 obiectivul de deficit bugetar. Motivul principal al reticenței băncilor a fost, însă, introducerea taxei pe activele bancare, calculată în funcție de nivelul ROBOR, taxă care se aplică și titlurilor de stat. Cu alte cuvinte, băncile împrumută bani statului, dar trebuiau să achite și o taxă pe aceste titluri.

CITEȘTE ȘI Românii care au cumpărat titluri de stat de la Trezorerie le pot răscumpăra anticipat. Cei care au investit prin Poștă, mai au de așteptat

Finanțele trebuie să împrumute, băncile nu au cui da banii

Situația statului și a băncilor nu este simplă, în contextul în care un număr important de plăți foarte mari către bănci, fonduri de pensii și alți investitori sunt concentrate în primele șase luni din acest an. Astfel, în intervalul ianuarie-iunie, Finanțele trebuie să plătească băncilor în jur de 30 miliarde de lei, inclusiv aproape 1 miliard de euro în ianuarie. Trebuie menționat că statul, pentru a plăti o datorie veche, împrumută din nou bani, în general cam tot de la cei cărora trebuie să le achite. Acest proces de amânare repetată a plății datoriei se numește rostogolire sau refinanțare și este o practică obisnuită pentru multe state.

Astfel, statul trebuie să dea băncilor mulți bani, pe care nu-i are și trebuie să-i împrumute de la băncile locale și de la investitori străini sau să le ia din rezerva de valută. Băncile, la rândul lor, ar găsi cu greu într-un termen scurt altă destinație pentru sumele încasate de la stat și ajung să le împrumute tot statului, în cadrul procesului de rostogolire a datoriei.

Ieșirea pe extern, o varianta ca Guvernul să mai amâne împrumuturile de la băncile din România

Finanțele pot consuma o perioadă din rezerva de valută pentru a nu împrumuta prea mult de la băncile locale, însă aceasta este doar o amânare. Mai târziu, pe parcursul anului, tot trebuie să ia bani de la acestea să refacă rezerva.

CITEȘTE ȘI Cu cât va scădea ROBOR dacă este recalculat după tranzacțiile din piață

O altă varianta, cea mai probabilă în actualul context, este ca Ministerul Finanțelor să iasă și să se împrumute prin vânzarea de obligațiuni în euro pe piețele externe.

Condițiile de împrumut de pe extern sunt în prezent favorabile, iar Finanțele așteaptă publicarea în Monitorul Oficial a Legii Bugetului petru a face demersurile necesare.

Profit.ro a scris la începutul unii februarie că Ministerul Finanțelor a mandatat mai multe bănci mari din afara țării să pregătească o ieșire pe piețele externe în următoarea perioadă.

Cel mai recent, România s-a împrumutat de pe piețele externe în octombrie 2018, când a luat 1,75 miliarde de euro, prin două emisiuni de eurobonduri, mai puțin comparativ cu obiectivul de 2,5 miliarde de euro anunțat la declanșarea operațiunii. În 2018, statul a atras în total prin emisiuni pe piețele externe alte 2 miliarde de euro, în februarie, și încă 1,2 miliarde de dolari, în iunie. Ținta de împrumut de pe piețele externe a Ministerului Finanțelor pentru întreg anul 2018, țintă orientativă, a fost de circa 4,5 miliarde de euro.