Inițiatorul legii dării în plată, deputatul Daniel Zamfir, spune că va propune un amendament care să arate clar că statul va plăti garanțiile aferente programului Prima Casă, chiar și în situația în care debitorul dă în plată.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Băncile comerciale și Banca Națională a României au criticat dur legea dării în plată și pentru că ar stinge garanția acordată de stat băncilor în cadrul programului Prima Casă. Potrivit ultimei forme a legii, dată de Senat, un consumator poate să cedeze băncii bunul ipotecat, cu destinație locuință, în schimbul stingerii creditului. Darea în plată stinge atât datoriile debitorului principal, cât și pe cele ale garanților personali.
Daniel Zamfir, PNL, a declarat, într-o conferință de presă susținută alături de avocatul Gheorghe Piperea, că garanția statului este suverană și că nu poate să piară prin programul Prima Casă.
Totuși, legislația pentru Prima Casă nu are prevederi prin care statul să poată plăti băncilor garanția de 50% din soldul creditului în caz de dare în plată. Sunt mai multe condiții de formă de îndeplinit, printre care și cea ca beneficiarul programului să aibă o restanță mai mare de 60 de zile.
Întrebați dacă nu vor face o precizare în legea dării în plată care să arate clar că statul va plăti garanția, ceea ce ar determina și modificarea legislației programului, Piperea și Zamfir au răspuns că pregătesc un astfel de amendament.
“Se va face o astfel de precizare în lege”, a răspuns Piperea. “Precizare că garanția statului se plătește”, a completat Zamfir.
CITEȘTE ȘI Anul începe cu restanțe mai multe la credite pentru persoanele fizice, dar sumele sunt în scădere Legea a fost trimisă la reexaminare de Președinție, care a criticat faptul că darea în plată face derogare de la Codul civil și că înfrânge principiul neretroactivității. Klaus Iohannis a mai cerut și ca Parlamentul să precizeze clar cine sunt beneficiarii legii.
Avocatul Piperea susține că în forma inițială a proiectelor noilor Coduri civil și de procedură civilă exista o prevedere prin care creditorii ipotecari nu puteau executa decât bunul ipotecat al debitorului și nu se putea îndrepta împotriva altor active sau venituri viitoare. Această prevedere a dispărut după ce Codurile au fost adoptate de Guvern prin asumarea răspunderii.
În Senat, legea dării în plată a fost modificată pentru a se aplica doar consumatorilor și nu tuturor persoanelor fizice, și doar pentru debitorii care dau în plată un imobil cu destinația de locuință, pentru un credit de cel mult 150.000 de euro echivalent cursului BNR de la momentul acordării creditului. Senatorii au votat în unanimitate pentru lege.
Ministerul Finanțelor a susținut public că legea dării în plată va închide programul Prima Casă, prin care băncile dau credite cu avans de 5% și cu dobânzi sub cele a pieței, pentru că face inoperabilă garanția statului. De altfel, oficialii Finanțelor au cerut excluderea programului din lege.
Legea se află în termenul de depunere a amendamentelor la Camera Deputaților, după care va intra în dezbaterea Comisiei Juridice, care va da raportul de fond. După votul plenului, legea fie va fi aprobată și trimisă la promulgare, fie va fi respinsă.
Potrivit datelor BNR, sunt aproape 160.000 de beneficiari ai programului Prima Casă, iar rata creditelor neperformante este de 0,04%, date aferente lunii decembrie din 2015. Potrivit datelor Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM, care gestionează programul, la sfârșitul lunii noiembrie erau 164.000 de beneficari, iar băncile au depus cereri de plată pentru 0,33% din sold.
Prin Prima Casă băncile au acordat credite de peste 26 de miliarde de lei, adică peste jumătate din soldul total al creditelor pentru locuințe.
