Economiștii din bănci nu cred în creșterea economică a Guvernului. Investițiile vor fi probabil tăiate pentru a nu depăși deficitul de 3%

Economiștii din bănci nu cred în creșterea economică a Guvernului. Investițiile vor fi probabil tăiate pentru a nu depăși deficitul de 3%
scris 27 ian 2017

Economia României va performa la superlativ în 2017, dacă ne uităm la fundamentele pe care Guvernul Grindeanu a construit bugetul de stat. Optimismul Executivului PSD-ALDE nu este împărtășit și de economiști, care se așteaptă la o încetinire a ritmului de creștere economică. Guvernul a anunțat că aprobă astăzi bugetul.

Cu o creștere economică reală de 5,2% în 2017, România va fi de departe copilul minune al Europei, “tigrul balcanic”. Rata e de trei ori și un sfert peste media UE, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei Europene. Suntem mai aproape de China, care ar urma să crească cu 6,2% decât suntem de locul doi din Europa în topul creșterii – Luxemburg, cu 3,8%.

Doar că puțină lume crede că economia României va performa atât de bine în 2017, în afara guvernului PSD-ALDE și a Comisiei Naționale de Prognoză, care a modificat recent estimările pentru anul în curs de la 4,3%.

“Conform estimărilor noastre, creșterea economică se va tempera la 3,4% în anul 2017, pe măsură ce unii dintre factorii care au stimulat creșterea în trecut vor pierde din intensitate”, spune Anca Aron, economist la Unicredit Bank România.

Dacă anul trecut s-a încheiat cu o creștere în jurul a 4,8%, potrivit estimărilor Comisiei de Prognoză, temperarea creșterii veniturilor reale, absorbția mai mică de fonduri europene și efectul de bază negativ din agricultură după o recoltă bună în 2016 vor duce la reducerea ritmului de creștere în 2017, arată analistul Unicredit.

ANALIZĂ Sistemul bancar nu ține pasul cu economia. Creditul privat, la cel mai scăzut nivel în PIB după 2007 CITEȘTE ȘI ANALIZĂ Sistemul bancar nu ține pasul cu economia. Creditul privat, la cel mai scăzut nivel în PIB după 2007

ING Bank e ceva mai optimistă în privința economiei, cu o estimare de creștere de 4,1%.

“Există ceva riscuri în sus, pentru că au mai apărut stimulente pe partea fiscală”, spune Ciprian Dascălu, economist-șef al ING Bank România.

Cota TVA a scăzut de la 1 ianuarie cu un punct procentual la 19% și au fost eliminate taxa pe stâlp și supra-acciza la carburanți. Pe de altă parte, stimulul de anul trecut din tăierea TVA cu patru puncte procentuale a fost mai mare.

Economiștii chestionați de Bloomberg văd și în medie și în mediană o creștere de 3,5%, potrivit lui Dascălu. Comisia Europeană estima o rată de 3,9%, în continuare cea mai ridicată din UE, dar cu un sfert sub estimarea Guvernului.

Comisia de Prognoză a modificat pentru 2017, față de noiembrie, și creșterea potențială a PIB – adică rata de creștere optimă, raportată la factorii de producție – de la 4% la 4,6%.

“Revizuirea de PIB potențial mi se pare mare, într-o perioadă atât de scurtă”, spune Dascălu. “În principal cheltuielile de investiții, de cercetare de educație, îți duc în sus PIB potențial”, ori Guvernul se apleacă în principal pe creșterea venitului disponibil, adaugă economistul.

Datele de la CNP și estimările Guvernului arată un avans mai mare al consumului intern decât cel estimat anterior, de la 4,7% la 6,2%.

ANALIZĂ Economia românească va încetini în 2017, avansul fiind estimat la mai puțin de 4% CITEȘTE ȘI ANALIZĂ Economia românească va încetini în 2017, avansul fiind estimat la mai puțin de 4%

“Primele semne de temperare a creșterii au apărut deja în T3 2016 în majoritatea sectoarelor economice, iar stimularea exclusivă a consumului este puțin probabil să accelereze creșterea economică deoarece încurajează importurile, în timp ce exporturile beneficiază de puțini stimuli și nu vor accelera fără noi proiecte de investiții străine directe”, spune Anca Aron, care consideră că relaxarea fiscală la vârful ciclului economic ar putea avea consecințe negative pe termen lung, în lipsa spațiului pentru investiții.

Totuși, estimările Prognozei și ale Guvernului sunt baza de calcul pentru bugetul de stat. La un produs intern brut mai mare încap mai multe cheltuieli ale statului. În termeni nominali, PIB de la care pornește bugetul e cu 7,8 miliarde de lei decât cel estimat anterior, la 815,2 miliarde de lei.

Guvernul nu s-a oprit la o bază de calcul mai mare, ci estimează că va majora și încasările din această bază, de la 29,5% la 31,2% din PIB, adică cu 31 de miliarde de lei mai mult decât anul trecut.

Dascălu spune că nu știe exact pe ce se bazează Guvernul când face aceste estimări. “Poate să fie și o îmbunătățire a colectării de taxe”, spune economistul ING, adăugând că pe ciclul economic favorabil Executivul ar putea estima că va crește conformarea actorilor din economie.

Creșteri la încasări vin și din TVA – chiar dacă cota scade -, dar mai ales din contribuțiile la asigurările sociale. Aici sunt argumente pentru creșterea încasărilor, din moment ce a crescut salariul minim, au crescut și salariile la stat și există premise și ca cele din privat să mai crească. Raportul Guvernului arată însă că vor fi înființate 200.000 de locuri de muncă, estimare considerată ambițioasă de Dascălu, în condițiile în care anul trecut s-au înființat 160.000 și antreprenorii dau tot mai multe semnale că nu mai găsesc forță de muncă calificată.

Consilierul economic al președintelui Iohannis, după discuția cu Grindeanu: Bugetul necesită ajustări de minimum 0,5% din PIB. Creșterea economică ar putea fi de maximum 4,5% CITEȘTE ȘI Consilierul economic al președintelui Iohannis, după discuția cu Grindeanu: Bugetul necesită ajustări de minimum 0,5% din PIB. Creșterea economică ar putea fi de maximum 4,5%

“O accelerare a veniturilor bugetare mult peste cea din anii anteriori este puțin probabilă”, crede Anca Aron și estimează că modificările fiscale adoptate la începutul acestui an vor influența negativ veniturile bugetare.

Fondurile europene ar aduce un plus de 15,5 miliarde de lei la buget față de anul trecut, însă economistul Unicredit crede că absorbția banilor de la Bruxelles va încetini față de 2016, în condițiile în care implementarea proiectelor pe exercițiul 2014-2020 progresează lent, cu contracte semnate de doar 1,5 miliarde de euro la finele anului trecut, iar sistemul informat de gestionare a fondurilor va fi finalizat cu întârziere, cel mai probabil în prima parte a acestui an.

După o perioadă de reducere a deficitelor fiscale, în timpul acordurilor cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană, cheltuielile Guvernelor peste încasări au început din nou să crească. De la un deficit de 0,8% din PIB în 2014 și 2015, Cabinetul Cioloș a închis anul trecut la 2,6% din PIB, pe fondul cheltuielilor mai mari cu salariile și pensiile.

PSD-ALDE merg pe o țintă de deficit de 2,99%, la limita criteriilor europene.

“Conform estimărilor noastre, în 2017 și 2018 deficitul bugetar va fi menținut cu dificultate sub nivelul de 3% din PIB, în condițiile în care noile modificări fiscale și măsurile implementate la începutul anului 2017 ar putea duce deficitul bugetar peste nivelul de 4% din PIB anul acesta”, spune Anca Aron.

Dascălu crede, de asemenea, că “riscurile sunt în sus”. „Orice creștere economică ai mai jos decât cea din prognoză, ai două opțiuni - fie aduci venituri suplimentare, fie mai tai din cheltuieli”. Pe de altă parte, economistul ING remarcă că Guvernul, inclusiv prin vocea ministrului de Finanțe, a arătat în repetate rânduri că există un angajament pentru ținta de deficit de 3%.

Taxele și impozitele care nu vor putea fi plătite online vor fi desființate automat CITEȘTE ȘI Taxele și impozitele care nu vor putea fi plătite online vor fi desființate automat

“E greu să te prezinți la Comisia Europeană cu o creștere peste potențial și cu un deficit mai mare. Nu se justifică stimulul economic”, spune Dascălu.

Statul mai vrea să aloce și 4,2% din PIB pentru investiții, față de 3,9% din PIB în 2016, adică un plus de aproape 5 miliarde de lei la 34,4 miliarde de lei. Doar că aceste cheltuieli ar putea fi primele tăiate, în cazul în care economia nu crește chiar atât de rapid, cred analiștii.

“De obicei așa s-a întâmplat”, arată Dascălu.

Anca Aron crede că există riscul ca investițiile în infrastructură și co-finanțarea pentru proiectele cu fonduri europene să fie reduse cu peste 1% din PIB, adică peste 8 miliarde de lei, pentru a respecta ținta de deficit.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
crestere economica
proiect de buget
avans economic
buget 2017
investitii 2017