Propunerea ca statul să acorde garanții pentru clienții care vor să-și refinanțeze creditele ipotecare, dar nu se pot muta la altă bancă pentru că valoarea ipotecii s-a depreciat în timp în raport cu cea a creditului, va fi retrimisă Guvernului de Consiliul Concurenței, a decalarat, pentru Profit.ro, Bogdan Chirițoiu, președintele instituției. "Vom veni și cu îmbunătățiri față de varianta de anul trecut, lucrăm la ele. Una ar putea fi stabilirea unei limite, 100.000 de euro, de exemplu, pentru valoarea creditelor care pot beneficia de garanții, pentru a restrânge beneficiarii potențiali la cei care au cumpărat locuințe", spune Chirițoiu. La pachet cu aceasta propunere va fi retrimisă, la fel ca în 2018, și recomandarea ca sistemul bancar local să adopte o aplicație software comună API care să deschidă accesul la conturile clienților către terți (fintech), deși multe bănci nu sunt de acord pentru că și-au creat deja propriile platforme pentru a îndeplini cerințele directivei PSD 2.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Ambele propuneri ar crește mobilitatea în piață. Oferirea de garanții de către stat, prin FNGCIMM, este și o soluție pentru a ajuta clienții cu credite în derulare să poată înlocui și ei Robor cu noua referință a unui indice al tranzacțiilor efective din piața interbancară în calculul dobânzilor variabile, așa cum noua legislație stabilește pentru creditele noi ce vor fi acordate în viitor de bănci", ne-a declarat Chirițoiu, precizând că debitorii cu credite luate în trecut pot schimba referința doar cu acordul părților, dacă își refinanțează împrumuturile, și pot exista dificultăți dacă valoarea ipotecilor a scăzut.
În opinia sa, o astfel de soluție ar fi utilă în contextul discuțiilor despre posibila "discriminare" pe care noile prevederi legale o crează între clienții cu împrumuturi în derulare și cei care se vor împrumuta după luna mai a acestui an. Pentru cei din urmă, prin ordonanța care a modificat și controversata OUG 114, Guvernul a impus băncilor obligația de a stabili dobânzile variabile adăugând o marjă fixă la un indice al tranzacțiilor efective din piața interbancară, indice care va înlocui actualele referințe Robor (la 3 sau 6 luni), bazate pe cotații ferme ale băncilor într-un interval de 15 minute.
Într-o primă variantă, proiectul de act normativ prevedea aplicarea și la împrumuturile în derulare, dar problemele de retroactivitate a legii au determinat renunțarea la aceasta. S-a prevăzut, în schimb, că pentru creditele în curs schimbarea referinței se poate face doar cu acordul părților, prin act adițional la contractul de împrumut sau prin refinanțarea creditului. Senatorul Daniel Zamfir, inițiatorul mai multor legi cu impact în sectorul bancar, a anunțat deja că în Parlament se va încerca modificarea ordonanței care a impus noile reguli, pentru a extinde aplicarea obligatorie și la creditele în derulare.
Soluția refinanțării creditului înseamnă, în fapt, acordarea unui nou împrumut, cu toate costurile aferente pentru înscrierea ipotecii, evaluarea garanției, etc. Bogdan Chirițou spune că va veni și cu recomandări de reducere a onorariilor notariale pentru reînscrierea aceleiași ipoteci. Crede că s-ar impune același lucru și pentru costurile de reevaluare a imobilului, dar rămâne de analizat dacă va foi posibil. Principala problemă rămâne, însă, în opinia sa, accesul limitat la refinanțare al celor cărora le-a scăzut valoarea ipotecilor sub cea inițială, așa cum s-a întâmplat după criză.
Statul ar trebui să intervină în aceste situații și să ofere garanții băncilor, ceea ce ar duce la creșterea mobilității în piață, consideră șeful Consiliului Concurenței.
Garanții din banii contribuabililor pentru active junk
O astfel de propunere, care ar însemna, de fapt, garantarea din banii contribuabililor a unor active din categoria junk, a fost înaintată anul trecut Guvernului de către Consiliu după ce a constatat, printr-o analiză, că băncile nu pot refinanța clienții, chiar dacă bonitatea lor e corespunzătoare, dacă nu sunt aduse garanții suplimentare, pentru că nivelul capitalului clientului ar fi prea redus sau chiar negativ în raport cu împrumutul (underwater mortgage).
Creșterea garanțiilor de stat și pentru credite "sub-prime" (cu garanții depreciate, deși fără restanțe) ar veni pe o piață în care, oricum, majoritatea împrumuturilor ipotecare sunt acordate cu "subvenții" indirecte din banii contribuabililor, prin programul Prima Casă.
Soluția concretă propusă a fost ca statul, prin Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM sau prin alt fond de garantare, să acopere diferența de valoare a ipotecii până la nivelul pieței, astfel încât clienții să devină eligibili.
Nici alte măsuri menite să crească mobilitatea în sistemul bancar, precum cel de mobilitate a conturilor (introdus prin directiva PSD 2, neimplementată încă în legislația românească) n-au avut efectele scontate, în aprecierea Consiliului Concurenței. În 2016, niciun client nu și-a mutat conturile – adică numărul de cont și sumele din el – la altă bancă, iar în 2017 au fost doar câteva solicitări, arăta instituția anul trecut.
Chirițoiu spune că așteaptă implementarea noii directive PSD2, care să introducă mai multe competiție în piață prin presiunea adusă de fintech-uri, băncile urmând să deschidă accesul la conturile clienților către acestea. Termenul de implementare era ianuarie 2018. Băncile locale se pregătesc, însă, și în lipsa clarificărilor în legislația locală, unele anunțând deja că au deschis platformele total sau parțial către terți (ex. Libra Bank, BRD).
În urma transpunerii acestei directive, se va modifica fundamental modul de realizare a operațiunilor de plată și de accesare a informațiilor cu privire la conturi, iar clienții vor putea alege furnizori mai mici de servicii pentru toate nevoile lor financiare, ceea ce va genera o schimbare a preferințelor și a așteptărilor consumatorilor.
Concurența vrea ca toate băncile să folosească o aplicație software unică . Furnizorul, un mister
Consiliul Concurenței a venit anul trecut cu o propunere contestată de bănci, pe care o va relua și anul acesta: adoptarea unui API (Application Programming Interface) comun în sistemul bancar, considerând că acesta va simplifica intrarea pe piață a prestatorilor/furnizorilor de servicii și va contribui la intensificarea concurenței. De asemenea, a arătat Consiliul, un API comun ar conduce la o autentificare mai eficientă a instituțiilor de plată care pot iniția operațiuni de plată (PISP)/prestatorilor care pot accesa conturile bancare și extrage informații cu privire la conturi (AISP), va facilita comunicarea atât cu prestatorii de servicii de plată, cât și cu băncile, și va reduce riscul de fragmentare la nivel european. Din perspectiva clienților, un API comun ar oferi o ușurință în utilizare și o calitate superioară a serviciilor (accesibilitate, răspunsuri mai rapide din partea băncii către prestatorii terțe părți).
Propunerea adoptarea unei aplicații software - API comune pentru sistemul bancar din România pentru a facilita implementarea rapidă și fără dificultăți a directivei a creat, însă, uimire în sistemul bancar. Multe bănci au investit deja pentru propriile aplicații, care respectă toate cerințele directivei, iar inițierea unui demers nou, pentru o soluție centralizată unică, asupra căreia să cadă de acord întreaga piață, este greu de crezut că este de natură să grăbească implementarea directivei. Cu atât mai mult cu cât nici stabilirea unui furnizor care să dezvolte o astfel de aplicație obligatorie pentru toate băncile nu are conturată ideea de rezolvare.
Consiliul Concurenței a derulat, în perioada iunie – septembrie 2018, un sondaj privind percepția consumatorilor asupra serviciilor bancare de retail. Conform acestui sondaj, 56% dintre persoanele fizice, 74% PFA-urile și 61% dintre IMM-urile participante, nu au schimbat niciodată banca principală. De asemenea, aproape jumătate dintre respondenți (persoane fizice, PFA și IMM-uri) consideră că toate ofertele băncilor sunt la fel. Sondajul a vizat trei categorii de clienți: persoane fizice (900 respondenți), persoane fizice autorizate (901 respondenți) și IMM-uri (902 respondenți) atât din mediul urban, cât și mediul rural.
Deși în 2017 a intrat în vigoare legea care transpune Directiva europeană ce permite mutarea conturilor de plăți de la o bancă la alta pentru persoane fizice, foarte puțini clienți au apelat la această facilitate/procedură, întrucât avantajele sale pentru consumator nu au fost suficient promovate. Consiliul Concurenței a recomandat, însă, extindere facilității de mobilitate și pentru persoane fizice autorizate și IMM-uri.
Autoritatea de Concurență a declanșat două investigații pe piața serviciilor financiare, în anul 2017, când a făcut inspecții inopinate la sediile a 25 de bănci, Instituții Financiare Non-Bancare (IFN), societăți de leasing, asociații profesionale și patronale din domeniul serviciilor financiare, fiind cea mai amplă investigație a instituției.
