Banca Transilvania intră pe lista băncilor locale care contestă Legea dării în plată și susține, într-un document trimis la instanță și obținut de Profit.ro, că actul normativ este neconstituțional. Citește în continuare argumentele cu care banca încearcă să convingă magistrații.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Doi clienți din Zalău ai Băncii Transilvania au notificat instituția de credit că vor să dea în plată și să lase băncii apartamentul cu 4 camere, în schimbul ștergerii a două credite cu valoare totală de 104.000 de euro la acordare, în 2007 și 2008. Cei doi debitori au fost inițial clienți ai Volksbank și au ajuns la Banca Transilvania după ce banca din Cluj a cumpărat fosta bancă cu capital austriac.
Tranzacția a propulsat atunci Banca Transilvania pe locul 3 în topul băncilor locale, dar a adus și un portofoliu important de debitori cu credite (mai ales în franci elvețieni) mai mari decât valoarea casei ipotecate. Faptul că BT a convertit cea mai mare parte a acestor credite și a returnat banii încasați pe comisionul de risc pare să nu fi rezolvat în totalitate problema deprecierii activelor, din moment ce unii debitori vor să dea în plată.
CITEȘTE ȘI Darea în plată: BCR a răspuns unui client că acceptă să-i stingă datoria BT nu pare însă dispusă să accepte notificările de la clienți și a depus până în prezent circa 20 de contestații în instanțele din întreaga țară. Legea 77/2016 privind darea în plată arată că, de la momentul transmiterii notificării creditorului cu privire la intenția de a închide creditul, sunt suspendate toate efectele contractului, inclusiv plata ratelor sau executările silite.
În cazul de față, banca susține că sunt nereguli atât în ceea ce privește modul în care clienții au întocmit notificarea, cât și în ceea ce privește întreaga Lege, care ar fi neconstituțională.
Profit.ro prezintă AICI documentul obținut, fără date personale.
Legea arată că pot da în plată consumatorii persoane fizice care au împrumutat până la 250.000 de euro și au garantat creditul cu cel puțin un imobil cu destinația de locuință sau au luat creditul cu scopul de a achiziționa sau ridica/repara un imobil cu destinația de locuință.
Pe formă, BT susține că cei doi nu au făcut dovada că imobilul are destinația de locuință, deși sunt domiciliați la adresa respectivă. Totodată, nu au făcut nici dovada că nu au fost condamnați definitiv pentru o infracțiune în legătură cu creditul respectiv, aceasta fiind un alt criteriu din lege.
CITEȘTE ȘI A dat în plată și e fericită: Am senzația că am câștigat la loto. Am câștigat 200.000 de franci! Mai departe, juriștii băncii susțin că un articol din Lege îi îndreptățește să conteste întregul act normativ.
"Cu alte cuvinte, deși formal ar putea fi întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute la art. 4 din Legea 77/2016, este posibil ca, în realitate, procedura dării în plată să fie inaplicabilă, din perspectiva elementelor/viciilor de neconstituționalitate pe care acest act normativ le conține, vicii ce sunt de natură să conducă la lipsirea de efecte juridice ale acestei soluții legislative", se arată în contestația BT, înregistrată luni la Judecătoria Zalău.
BT susține că Legea încalcă principiul previzibilității și al accesibilității normei legale, pe cel a retroactivității, precum și pe cel al nediscriminării.
Funcția esențială a garanțiilor este de a atenua sau de a elimina riscul pierderii care decurge pentru creditor din insolvabilitatea debitorului, iar legea dării în plată transformă bunul din garanție imobiliară în mijloc de plată cu efect liberatoriu, arată BT.
"Ca urmare a extinderii aplicării la contractele de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a Legii, această transformare survine pe parcursul derulării contractelor de credit și fără obținerea acordului din partea creditorului pentru instituirea obligației alternative/novarea obligației inițiale. Aceste consecințe ridică serioase întrebări privitoare la respectarea de către legiuitor a principiului previzibilității și accesibilității Legii", susține banca în contestație.
Legea dării în plată este aplicată explicit, prin articolul 11, și celor care au contractat credite înainte de intrarea acesteia în vigoare, la 13 mai. Din acest motiv susțin atât cei de la BT, cât și alți bancheri că Legea este retroactivă, lucru interzis de Constituție.
CITEȘTE ȘI Băncile au crescut avansul la creditele ipotecare nou-acordate cu un punct procentual în primul trimestru Singurele situații în care Curtea Constituțională a admis excepții de abatere de la acest principiu sunt cele legate de facilitățile fiscale acordate de stat, susține BT. Banca dă mai multe exemple în care Curtea a declarat legi ca fiind neconstituționale pentru că activează retroactiv.
"Într-un context mai concret, care a avut în vedere o situație similară celei vizate de art. 11 din Legea dării în plată, Curtea Constituțională a statuat că „Aplicarea dobânzilor prevăzute la art. 5 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 19/1994, în redactarea modificată prin Legea nr. 82/1995, contractelor de împrumut sau de vânzare încheiate anterior publicării acestei legi în Monitorul Oficial al României ar constitui o încălcare a principiului neretroactivității legii civile consacrat la art. 15 alin. (2) din Constituție”. În acest fel, Curtea a stabilit că este interzisă aplicarea în raporturile juridice anterior constituite între părți a unor dobânzi înființate prin intermediul unei legi care a intrat în vigoare după momentul încheierii contractului. Această soluție se impune în mod firesc, fiind evident că decizia părților de a contracta nu putea să aibă în vedere decât efectele produse de acel act juridic în raport cu legea sub imperiul căreia a luat naștere, adică legea de la momentul încheierii contractului", se arată în contestație.
Pe de altă parte, cei de la BT nu menționează și decizii în care Curtea a respins excepții de neconstituționalitate ridicate de bănci pe alte legi. Două astfel de exemple se leagă chiar de defuncta Volksbank care, în 2010 și 2012, a contestat OU 50/2010 privind creditele pentru consumatori pentru că încalcă dreptul la proprietate privată, din cauză că este aplicată și creditelor aflate în derulare și este retroactivă.
În deciziile de respingere ale Curții de la acele momente este reiterată jurisprudența mai veche, potrivit căreia: "o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. Rezultă că retroactivitatea legii privește modificarea unei situații pentru trecut, iar nu reglementarea diferită a unei situații juridice pentru viitor".
CITEȘTE ȘI SUA: Vânzările de case au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 8 ani, de dinaintea crizei OUG 50 respecta aceste criterii, "producând efecte pentru viitor de la data intrării în vigoare, creditorilor nefiindu-le impuse obligații de recalculare transparentă a dobânzilor și de eliminare a comisioanelor percepute în trecut, contractul de credit fiind un contract cu executare succesivă", se arată în decizia CCR 1.446/2011.
Revenind la contestația în cauză, BT argumentează că Legea dării în plată nu modifică doar efectele produse ulterior intrării sale în vigoare, ci intervine și asupra elementelor trecute, și dispune practic pentru trecut. În condițiile în care modalitatea de rambursare a împrumutului reprezintă o situație jurdică definitiv formată intrării în vigoare acestei legi, la fel cum este și faptul că banca nu iartă de datorie debitorului tot ce excede valoarea bunului adus garanție, nu se poate susține în mod rezonabil că părțile realizează un nou acord cu fiecare rambursare a împrumutului, arată juriștii BT. Ei consideră că se modifică însuși obiectul contractului de credit.
"În consecință, în ceea ce privește raporturile juridice izvorând din contracte încheiate sub imperiul reglementărilor anterioare, care nu prevedeau mecanismul unilateral al dării în plată a imobilului în vederea stingerii obligațiilor asumate prin contractele de credit, Constituția stabilește, prin principiul neretroactivității legii civile, imposibilitatea aplicării prevederilor Legii dării în plată", mai este arătat în contestație.
Banca amintește că dreptul la proprietate este garantat de constituție și că statul nu-l poate încălca decât în anumite condiții stricte.
"Raportat la prevederile Legii 77/2016, în condițiile în care efectul dării în plată este constituit de ștergerea creanței reziduale a băncii constând în diferența dintre soldul creditului la momentul plății și valoarea imobilului, dreptul de proprietate al împrumutătorului asupra acestei creanțe, privită ca bun asupra căruia poartă dreptul de proprietate al împrumutătorului este înlăturat. Aceeași concluzie se impune și în ceea ce privește dobânda cuvenită împrumutătorului și asupra căruia acesta are un drept de proprietate ce este desființat ca urmare a voinței unilaterale exprimate de către împrumutat în temeiul Legii 77/2016", scrie în documentul citat.
BT solicită instanței să constate că Legea dării în plată nu se aplică creditelor în cauză, că notificarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate și mai cere și ca instanța să repună părțile în situația anterioară notificării.
Până în prezent, Bancpost și Banca Românească au cerut instanțelor să trimită legea la verificare la Curtea Constituțională, în timp ce Raiffeisen Bank și BCR au spus că vor face același lucru.
