Guvernul nu reușește să se împrumute. Nu are buget sau plan de împrumut, dar a introdus o taxă pe cei care ar trebui să-l finanțeze

Guvernul se împrumută greu la început de an, motivul acestei situații, în care reușește să atragă circa 60% din banii pe care îi caută, la dobânzi în creștere, fiind lipsa de predictibilitate. Statul nu a prezentat încă bugetul pentru anul acesta, astfel că nici deficitul bugetar și planul de împrumuturi pentru întreg anul, însă a introdus taxe speciale asupra băncilor, companiilor din telecom și energie. Băncile, principalii creditori ai Guvernului, așteaptă mai multă claritate, inclusiv să vadă dacă statul va aplica taxa și pe portofoliile de titluri de stat pe care le dețin.

De ce este important: Pe piețele financiare încrederea este importantă și poate reprezenta diferența dintre finanțarea la dobândă mică sau mare. România încă are capacitatea de a împrumuta cât are nevoie, însă după ce anii trecuți a luat bani la dobânzi mici, acum are costuri tot mai mari și, îngrijorător, într-o mișcare opusă cu cea a altor state din regiune. Pe de altă parte, multe dintre statele din vecinătatea României au finanțe publice solide, cu deficite bugetare mici sau chiar surplusuri.

Executivul nu a prezentat încă nici măcar proiectul de buget, astfel că Finanțele nu pot prezenta un plan de împrumuturi pentru anul în curs. Fără un buget aprobat, Guvernul poate cheltui pe lună doar 1/12 din totalul cheltuielilor bugetare din 2018.

CITEȘTE ȘI GRAFIC Leul evadează cu nervozitate. A spart "cușca" tehnică și a depășit nivelul de 4,71 lei pentru un euro. Până unde va ajunge

Lipsa datelor privind deficitul bugetar pe anul trecut și lipsa bugetului pe anul acesta sporesc neîncrederea investitorilor în Guvern, după ce statul a arătat că nu face pași înapoi în privința cheltuielilor, iar dacă nu are bani să le acopere este dispus chiar și la măsuri neortodoxe, cum au fost majorările de taxe anunțate cu câteva zile înainte de Crăciun.

Principalele preocupări ale băncilor sunt măsurile fiscale anunțate la finele anului trecut de Guvern, inclusiv taxa pe activele bancare.

Astfel, băncile sunt preocupate că taxele respective țintesc sectoare importante și ar putea avea impact negativ asupra economiei, punând o frână suplimentară într-o perioadă în care avansul PIB se află oricum în încetinire.

De asemenea, o problemă directă a băncilor este că titlurile de stat pe care le cumpără la licitațiile organizate de Finanțe nu sunt excluse de la taxa pe active. Instituțiile de credit încă speră ca legislația să fie modificată, eventual în Parlament.

Guvernul a împrumutat și anul trecut în multe situații sub ceea ce a anunțat, însă în timp ce atunci avea cerere, dar refuza să plătească dobânzile mai mari cerute de investitori, acum este de remarcat inclusiv cererea slabă.

CITEȘTE ȘI Indicele Robor la 3 luni a crescut la 2,97%

La unele licitații din această lună, sumele pe care investitorii au dorit să le împrumute statului nu au acoperit nici măcar ceea ce era prevăzut în prospect.

Un alt factor care tulbură situația pe piața titlurilor de stat este deprecierea leului din ultima perioadă. Cursul euro/leu a crescut doar cu circa 1% de la finele anului trecut, dar faptul că stabilește zilnic câte un nou record pune presiune pe banca centrală să tempereze volatilitatea. Leul se depreciază, dar mai lent și fără mișcări bruște, care în actualul context ar putea accelera declinul monedei.

În această notă poate fi analizat și managementul lichidității făcut de BNR în ultimele două săptămâni.

Banca Națională a României a atras, la începutul acestei săptămâni, 4,3 miliarde de lei de la 20 de bănci printr-o operațiune depo la dobânda de politică monetară. Suma este în scădere față de săptămâna trecută, când băncile au plasat la BNR 12,9 miliarde de lei, ceea ce indică mai multă prudență în piață și o lichiditate mai restrânsă înainte de noua perioadă de constituire a rezervelor minime obligatorii, arată analiștii.

CITEȘTE ȘI Statul nu a reușit să împrumute de la bănci niciun leu la costuri acceptabile în titluri pe un an. O altă emisiune pe 10 ani, adjudecată parțial, la dobânzi mai mari ca anul trecut

Dobânzile interbancare au scăzut în ultimele luni ca urmare a trecerii sistemului bancar pe excedent de lichiditate, urmare a cheltuielilor mai mari făcute de stat în noiembrie și ianuarie, astfel că BNR a trecut la operațiuni de restrângere a lichidității din piață, pentru a atenua presiunea pe cursul de schimb, după ce mare parte din anul trecut a injectat lichiditate prin operațiuni repo.

Leul a continuat, totuși, să se deprecieze, în contrast cu monedele din regiune, și a atins un nou minim istoric, depășind pragul de 4,7 unități/euro.

„Nu există încă un plafon dur din partea BNR, care pare să se concentreze pe netezirea ritmului de depreciere. În condițiile în care noua perioadă de constituire a rezervelor e pe cale să înceapă, nivelul mai ridicat al carry (trade-ului) va ajuta probabil la acest lucru”, notează analiștii ING Bank.