Comitetului Național pentru Stabilitate Financiară (CNSF), organism din care face parte chiar guvernatorul Mugur Isărescu, recomandă, în premieră, Băncii Naționale să monitorizeze foarte atent evoluțiile privind îndatorarea sectorului populației. Creditul acordat persoanelor fizice a crescut constant în ultimii ani, fiind singurul cu un avans al volumului, în special pe segmentul ipotecar dominat de programul Prima Casă.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
CNSF nu a propus BNR să modifice și nivelul capitalului minim pentru bănci pentru a preveni poziția prociclică a sectorului financiar, considerând că deși îndatorarea totală a crescut suplimentar, aceasta continuă să se mențină sub pragul de alertă.
BNR avertiza, anul trecut, că se acumulează rapid vulnerabilități dinspre creditarea sectorului populației, în condițiile în care jumătate din populația activă a României are un credit, dar nu a luat măsuri prin înăsprirea standardelor de creditare.
Băncile au redus, în ultima perioadă, condițiile de creditare. Gradul mediu de îndatorare al debitorilor a crescut. Cu o pondere a ratelor de 58% în venitul disponibil, îndatorarea este peste rata de 45% considerată dezirabilă de către BNR. Gradul de îndatorare pentru creditele noi a crescut, în primele nouă luni din anul trecut, cu 7 puncte procentuale (la 46%), în cazul împrumuturilor ipotecare, și cu 5 pp în cazul celor de consum (la 32%).
Crește și volumul finanțărilor către populație, în special creditul pentru locuințe, cu un avans de 6,5 miliarde de lei în 2016 la aproape 58,5 miliarde de lei. Aici contribuția majoră vine din programul Prima Casă, unde debitorii sunt mai îndatorați decât cei cu credite standard – având în vedere avansul redus, de doar 5%, și garanția de stat de 50% care împinge băncile la un risc mai mare. În condițiile în care analiștii așteaptă creșteri de dobânzi în perioada următoare, ratele plătite de debitori ar putea crește cu un sfert.
Structura îndatorării populației s-a schimbat după criza economică, și de la creditele de consum, pe termen scurt, românii au trecut spre creditele pe termen lung pentru locuințe, ceea ce a dus și la creșterea datoriei per debitor, dar și la o expunere pe o perioadă mai lungă la ciclurile economice.
Pe de altă parte, rata creditelor neperformante a scăzut după vârful din 2014 de la 23% la sub 10% la sfârșitul lui 2016, pe măsură ce băncile au vândut portofolii de împrumuturi restante.
Pe lângă guvernator, din CNSF fac parte ministrul de Finanțe, președintele Autorității de Supraveghere Financiară și directorul executiv al Fondului de Garantare a depozitelor.
CNSF ar urma să fie înlocuit cu Comitetul de Supraveghere Macroprudențială, instiuție creată pe un calapod similar, dar cu prerogative mai largi.
