Consumatorii și băncile se află într-o asimetrie de informații, adâncită de perioada de boom economic și de incapacitatea autorităților de a pune la punct mecanismele care să protejeze consumatorii, spune Bogdan Olteanu, viceguvernator al Băncii Naționale a României. Un astfel de mecanism se naște acum prin Centrul de soluționare alternativă a litigiilor în domeniul bancar, care ar putea ajuta la rezolvarea problemelor dintre bancă și client în afara instanței, spune Olteanu.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Clienții au peste 10.000 de litigii cu băncile în instanță, potrivit lui Alexandru Păunescu, șefului Direcției Juridice din BNR. Peste bănci s-a acumulat „moloz reputațional” în perioada de boom economic, dominată de asimetria informațională dintre client și bancă, moloz care acum trebuie îndepărtat, susține Bogdan Olteanu. Acest lucru se poate face prin mecanisme instituționale de tipul soluționării alternative a litigiilor.
„Ne aflăm aici pentru că de-a lungul timpului s-a creat această asimetrie. Poate că nici nu se putea altfel, pentru că sistemul financiar este un sistem complicat, și atunci trebuie să existe acest mecanism de echilibrare. S-a ajuns mai departe pentru că, în epoca de entuziasm, sistemul financiar, alături de mulți alți comercianți, au produs exagerări, alimentând această exuberanță irațională. România e la prima criză ciclică din ultimii 80 de ani. Nu avem memoria crizei din '29-'33”, a declarat viceguvernatorul BNR, la conferința de inaugurare a Centrului de soluționare alternativă a litigiilor în domeniul bancar (CSALB).
CITEȘTE ȘI Păunescu, BNR: Sunt peste 10.000 de litigii cu băncile și IFN pe rolul instanțelor Centrul funcționează cu un buget de 600.000 de euro pe an, asigurat de bănci și instituțiile financiare nebancare, și plătește mai departe conciliatorii, care ar trebui să găsească o soluție prin care să împace clientul cu banca. Soluția poate fi una facultativă, cu care ambele părți sunt de acord sau una impusă, solicitată de client înainte de deschiderea procedurii de conciliere. În ultimul caz, decizia conciliatorului, oricare ar fi ea, este executorie, chiar dacă nu convine nici băncii, nici clientului, inclusiv pe perioada în care este contestată în instanță. Consumatorul nu plătește pentru această procedură.
Olteanu spune că înființarea CSALB arată că poate exista cooperare între instituții. În Colegiul Director, Banca Națională a României, Asociația Română a Băncilor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și o federație de asociații de consumatori au fiecare câte un membru. În urma unui vot, aceștia aleg un al cincilea membru independent.
Această cooperare nu a existat mereu și din această cauză am ajuns la discuțiile despre legea dării în plată, pentru a repara greșeli din trecut, dar cu consecințe asupra viitorului, arată oficialul BNR.
CITEȘTE ȘI Legea privind darea în plată intră în dezbatere la Comisia Juridică din Cameră pe 31 martie „N-a existat această capacitate de fiecare dată. De multe ori nu a funcționat. Cum s-a discutat și cu alte ocazii, sigur că somnul autorităților publice a născut monștri. De asta ne pierdem timpul astăzi discutând despre darea în plată, privându-i pe tineri de astăzi de case, de posibilitatea de a-și cumpăra case prin credit ipotecar, pentru a repara greșelile ale trecutului (...) E important să găsim un mecanism care de acum încolo să prevină acumularea de greșeli, să prevină acumularea de tensiune socială, să prevină acumularea de tensiune între consumator și furnizorul de servicii”, spune viceguvernatorul.
Alexandru Păunescu, membru în Colegiul Director din partea BNR, estimează că în primul an CSALB ar putea ajunge să concilieze 1000 de litigii, iar că acum sunt înregistrate cinci dosare, care încă nu au intrat în procedura de soluționare.
Față de procesele în instanță, soluționarea alternativă este mai rapidă - soluția vine în maximum 90 de zile. Chiar dacă băncile și IFN și-au asumat asigurarea bugetului Centrului, Păunescu spune că acest lucru nu afectează soluțiile, pentru că remunerația conciliatorilor nu vine direct de la bănci, ci de la Centru, deci există un interpus.
Președintele colegiului și membru independent este Simona Vâlceanu, care vine din sistemul bancar. Din partea ANPC este numită Mihaela Ionescu, din partea unei federații de asociații este numit Corneliu Vișoianu, din partea ARB este numită Luminița Malanciuc.
În momentul de față pentru Centru lucrează 10 conciliatori, care ar putea rezolva în jur de 10 dosare pe lună, spune Păunescu, care adaugă că lista este deschisă.
Centrul a fost înființat în urma în urma adoptării OUG 38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți. Pentru sectorul financiar există prevederi distincte, în timp ce pentru celelalte sectoare economice urmează să fie înființate centre în subordinea autorităților de reglementare. Ordonanța este o implementare a unei directive UE.
