Ratele ROBOR la 3 și 6 luni, în funcție de care variază dobânzile la cele mai multe dintre creditele în lei, se vor situa peste nivelul de 3% în cea mai mare parte a acestui an, chiar dacă în ultimele luni lichiditatea din sectorul bancar, alimentată de cheltuielile mai mari de la bugetul statului, a tras în jos cei doi indicatori, potrivit analiștilor UniCredit. Surplusul de lichiditate, care favorizează niveluri mai reduse ale ROBOR, ar urma să persiste în primele două luni ale acestui an.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Ne așteptăm ca surplusul de lichiditate să persiste în primele două luni din 2019, dar să scadă după aceea. În consecință, anticipăm ca ratele ROBOR la 3 și 6 luni se vor situa peste 3% în cea mai mare parte a lui 2019, ca urmare inflației accelerate și condițiilor de lichiditate redusă, necesare pentru a împiedica o depreciere abruptă a leului", scrie într-un raport Anca Maria Negrescu, senior economist UniCredit România.
Surplusul de lichiditate al băncilor presupune că acestea au o dificultate mai mare să plaseze acești bani, astfel că, se împrumută între ele pe piața interbancară la dobânzi mai reduse (dobânzi care formează ROBOR).
Lichiditatea și dobânzile din interbancar sunt influențate în această perioadă de cheltuielile Guvernului din noiembrie și ianuarie, când autoritățile au achitat sume mai mari, inclusiv din cele amânate la plată. Lichiditatea introdusă, astfel, de stat pe piață, ajunge în mare parte la bănci.
ROBOR va fi influențat în lunile următoare de evoluția inflației, dar și de presiunile de depreciere a leului. În general, BNR nu intervine pentru a stopa un trend de depreciere a leului, dar intră în piață pentru a tempera eventuale momente de volatilitate. Dacă BNR intervine în piață în ajutorul leului, o face prin vânzare de valută și achiziție de lei. Leii trași de pe piață de BNR, inclusiv prin alte mecanismne, lasă o lichiditate mai redusă în sistemul bancar, cu impact asupra Robor.
Recent, BNR a luat 12,8 miliarde de lei de la bănci printr-o operațiune de atragere de depozite pe o săptămână, destinată absorbției de lichiditate. Mișcarea atrage leii din piață și protejează astfel cursul, mai puțini lei înseamnă că aceștia devin mai scumpi, într-o perioadă în care politica fiscală nepredictibilă a Guvernului a împins euro la niveluri record față de leu. Atragerea de lei de către BNR, deși sprijină leul, pune presiune pe dobânzi, un alt subiect sensibil.
Potrivit raportului UniCredit, ROBOR se va situa la finalul acestui an la circa 3,3%. Varianțiile în lunile următoare, spune Anca Negrescu, vor fi în intervalul 3-3,5%.
Guvernul a introdus recent o taxă pe activele bancare, taxă care urmează să fie stabilită în funcție de nivelul ROBOR la 3 și 6 luni. Băncile vor fi taxate, taxa urmând să urce progresiv dacă media trimestrială a indicelui ROBOR depășește pragul de 2%.
