Băncile au depus peste 150 de sesizări la CCR privind darea în plată; cele mai multe aparțin Raiffeisen și Bancpost

Băncile au depus peste 150 de sesizări la CCR privind darea în plată; cele mai multe aparțin Raiffeisen și Bancpost
scris 23 aug 2016

Curtea Constituțională va dezbate în luna septembrie cel puțin 151 de excepții de neconstituționalitate ridicate de bănci cu privire la Legea dării în plată, dar și una a Judecătoriei Sinaia, cele mai multe fiind depuse de Raiffeisen Bank, Bancpost, Banca Transilvania și Banca Românească.

Potrivit datelor verificate de News.ro, de la intrarea în vigoare a Legii dării în plată și până în prezent au fost depuse la Curtea Constituțională 152 de dosare de neconstituționalitate asupra legii. Dintre acestea, 151 sunt acțiuni ale băncilor, iar una este a Judecătoriei Sinaia, care s-a sesizat din oficiu asupra unui dosar aflat pe rol.

Curtea Constituțională va dezbate aceste dosare cel mai probabil în septembrie, la revenirea din vacanța judecătorească, moment până la care numărul de sesizări înregistrate ar putea crește. Având în vedere că toate aceste dosare se referă la aceleași spețe, normele CCR sunt de comasare a tuturor cazurilor și dezbatere a sesizărilor în comun, într-o singură ședință.

Până în acest moment, Raiffeisen Bank este instituția care a depus cele mai multe sesizări, în număr de 35. Raiffeisen este urmată de Bancpost, cu 26 de dosare, dintre care trei în comun cu ERB New Europe Funding, Banca Transilvania, cu 24 de dosare, Banca Românească, cu 21 de dosare, și Piraeus, cu 9 dosare. Au mai făcut sesizări și reprezentanții BRD (9), OTP (6), Credit Europe (4), BCR (4),  Alpha Bank (3), ING (2), Garanti Bank (2), Intesa Sanpaolo Bank (1), Unicredit (1) și ERB (1).

Aproape jumătate dintre aceste excepții de neconstituționalitate au fost ridicate doar în luna august.

Cod roșu sau portocaliu de inundație legislativă la bănci înainte de alegeri CITEȘTE ȘI Cod roșu sau portocaliu de inundație legislativă la bănci înainte de alegeri

În unele dosare au fost ridicate excepții de neconstituționalitate cu privire la Legea dării în plată în ansamblu, însă majoritatea se referă la câteva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se află cea privind aplicarea legii atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cât și asupra contractelor încheiate după această dată. Băncile ar putea invoca astfel elemente de neconstituționalitate cu privire la un posibil efect retroactiv al legii, fapt interzis de Constituție.

O altă prevedere contestată este cea prin care darea în plată devine posibilă prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Băncile au ridicat excepții de neconstituționalitate și cu privire la articolele care stabilesc pașii de urmat pentru deschiderea unei proceduri de dare în plată, precum și cu privire la criteriile de eligibilitate.

Nicio bancă nu a ridicat însă critici de neconstituționalitate cu privire la exceptarea programului "Prima Casă" din lege, așa cum avertizau inițiatorii și susținătorii legii că se va întâmpla în cazul în care este introdusă o astfel de excepție în text.

Banca Transilvania, una dintre băncile care au făcut cele mai multe sesizări, a precizat, pentru News.ro, că a invocat excepția de neconstituționalitate în cadrul contestațiilor formulate în baza Legii nr. 77/2016.

"Am avut în vedere, în principal, principii constituționale cunoscute și unanim acceptate precum neretroactivitatea legii civile și garantarea dreptului de proprietate privată, principii pe care, la o primă evaluare, le considerăm încălcate de anumite prevederi ale legii. Cu toate acestea, subliniem faptul că prevederile legale cu privire la care am invocat excepția se bucură în continuare de prezumția de legalitate, Curtea Constituțională fiind singura instituție abilitată să verifice concordanța legii cu Constituția", a precizat banca, într-un răspuns transmis la solicitarea News.ro.

Banca Transilvania a ținut să menționeze că, "până la o soluție a Curții pe acest aspect, BT va continua să respecte și să aplice legea dării în plată".

Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai.

Galaxy Note 7 este semnificativ mai lent decât iPhone 6S CITEȘTE ȘI Galaxy Note 7 este semnificativ mai lent decât iPhone 6S

Strict tehnic, când titularul nu mai poate plăti ratele, va trimite o notificare băncii prin care anunță că vrea să îi transmită dreptul de proprietate. Din acel moment, omul nu va mai fi dator băncii, iar banca nu va mai avea dreptul să recupereze întreaga valoare a împrumutului oferit, ci ar rămâne doar cu casa. Nu se va putea duce către alte proprietăți ale debitorului sau către alte venituri ale acestuia.

Persoanele care vor putea beneficia de această lege trebuie să fie consumatori persoane fizice, cu credite imobiliare/ipotecare de maxim 250.000 de euro, inclusiv credite de nevoi personale cu ipotecă, condiția fiind ca finanțările să fi fost contractate pentru achiziția, construcția, extinderea, modernizarea, amenajarea sau reabilitarea unui imobil cu destinația de locuință sau garanția să include cel puțin un imobil cu destinația de locuință.

De asemenea, legea se aplică și debitorilor care au fost deja executați silit de către bănci.

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, declara, recent, că un număr de 3.398 de debitori au depus 3.907 notificări către 24 de bănci după intrarea în vigoare a legii dării în plată, valoarea creditelor aferente fiind de 1,13 miliarde lei, ceea ce reprezintă 2% din valoarea totală a împrumuturilor ipotecare. În aproape două treimi din cazuri - 64% -, valoarea creditului rămas de rambursat este mai mare decât valoarea garanției.

viewscnt
Afla mai multe despre
ccr
raiffeisen bank
banc post
darea in plata