Cum se bugetează un startup

Cum se bugetează un startup
scris 21 feb 2019

Bugetul de venituri și cheltuieli e coloana vertebrală a oricărui business. Atunci când business-ul e unul nou, realizarea lui e mai dificilă. Un buget solid înseamnă însă o garanție importantă pentru succes, chiar dacă nu totul poate fi prevăzut la începuturi.

Evident, bugetele sunt construite din venituri și cheltuieli. Ultimele sunt cel mai ușor de calculat, odată ce am stabilit obiectivele. În logica unui business nou, cel mai important e modul cum estimăm potențialul acestuia, lucru care se reduce la venituri. De aceea, e util să începem cu ele.

Veniturile

Pentru un business sau o operațiune nouă, această etapă este, desigur, cea mai spinoasă. Nu există ani precedenți pe baza cărora să poți face estimările.

Etapele sunt:
1. Stabiliți strategia de intrare pe piață. Aceasta este o componentă a business planului, pe care, atunci când bugetați, ar trebui să-l aveți deja conturat. Veți afla și costurile relevante, care diferă de la business la business și vă vor fi utile la capitolul Cheltuieli.
2. Deduceți de aici obiectivele de vânzări/cota de piață dorită după un anumit interval. Intervalul poate fi de ordinul a doi sau trei ani, dacă e vorba de un produs complex, cu o fază de dezvoltare.
3. Sistematizați totul în date (așa-numitele metrics) relevante.
4. Construiți o proiecție financiară care tinde către momentul de break even (în care cheltuielile sunt egale cu veniturile). Acesta poate fi și la trei ani de la lansarea afacerii.

În materie de metrics, dacă țintim o anumită cotă de piață, cu ajutorul marketingului (comunicarea produsului), cumpărătorii efectivi vor fi mai puțini decât potențialii clienți expuși mesajului. Așa apare ideea de conversie, care se referă la transformarea clienților potențiali în clienți reali. În limbajul de business, asta se numește lead conversion rate, unde „lead” poate fi tradus oarecum prin „pistă” și se referă la contactul inițial. În funcție de business și abordare, lead-urile se clasifică în diferite moduri care nu fac obiectul prezentului articol; ceea ce e de reținut e că rata lor de conversie e, în funcție de industrie, între 2 și 10%, conform unui studiu Marketing Sherpa. În materie de hardware, studiul menționat avansează procentul de 5%, iar pentru software, el este de 7%.

Cheltuielile

Cea mai importantă clasificare a cheltuielilor e găsită în manualele de economie sub numele de costuri fixe versus costuri variabile.

1. Cheltuieli fixe. Dacă ne referim la un business în ansamblu, el are nevoie de o investiție de plecare, constând în înființarea companiei, protejarea uneia sau a mai multor mărci, mijloace fixe (de la computere, imprimantă și telefoane mobile la mașini-unelte, după caz), eventuale mijloace de deplasare și, posibil, achiziția unui sediu.
2. Cheltuielile variabile includ, dar nu se rezumă la, costul muncii, chirie, utilități (incluzând Internet și telefonie mobilă), contabilitatea, consultanța juridică, hostingul de Web, tonerul și hârtia de imprimantă, birotica, eventuale costuri de leasing (mijloace de transport, computere – în ipoteza că nu sunt achiziționate cu plata integrală), rate și dobânzi la împrumuturi bancare, costuri de administrare bancară (conturi, carduri) și, nu în ultimul rând, cheltuielile de marketing. Despre taxe vine vorba la final, dacă nu sunt legate de munca propriu-zisă.

Denumirile de cheltuieli fixe și variabile sunt mai degrabă de manual. În lumea reală, se vorbește mai degrabă de initial investment, capital costs sau expenditures (CAPEX), referitor la primele, și costuri operationale/operational costs, referitor la ultimele.

Sfaturi referitoare la startup-uri

Probabil, cel mai important e cel pe care deja l-am formulat, referitor la estimarea veniturilor. În cazul startup-urilor un anumit grad de aproximare este admis, din punctul de vedere al potențialului investitor. Dar asta nu înseamnă în niciun caz superficialitate. Un angel investor cu experiență va fi atent cel puțin la:
• raportul dintre cheltuielile salariale și rest: dacă primele sunt covârșitoare, antreprenorul poate crea impresia că dorește pur și simplu să obțină o sumă importantă pentru folosul propriu sau al prietenilor
• diferite soluții de costuri curente, de la sediu la transport, care trebuie să fie economicoase în primele stadii ale afacerii. Achiziționarea din start a unui automobil scump e un semnal de alarmă, de exemplu
• momentul de break even/recuperarea investiției. E firesc ca acestea să se petreacă după un interval de timp destul de mare. Și aici, însă, calculul trebuie să fie unul credibil și convingător.

Dar, în primul rând, a bugeta un business nou e un test de realism la care antreprenorul se supune pe el însuși. În tabelele de Excel, lucrurile devin mai clare. Nu numai financiar, ci și din punctul de vedere al pașilor de urmat.

Octavian Pătrașcu este un antreprenor și angel investor cu o carieră de peste 10 ani în piețele de capital, tech, fintech și real estate. A realizat trei exituri de succes, dintre care două pentru branduri globale care activează în piețele financiare și unul, ca investitor minoritar în Vector Watch. Este managing partner al Key Way Group și fondator al TVP Family Office. Comentariile lui pot fi găsite online pe Octavianpatrascu.com.

viewscnt
Afla mai multe despre
buget
start uo