Isărescu despre împrumuturile recente mari luate de Finanțe: Nu asta e problema, ci ce facem cu banii și de ce avem deficitul. Dacă ar apărea doar din investiții, n-ar fi o problemă

Isărescu despre împrumuturile recente mari luate de Finanțe: Nu asta e problema, ci ce facem cu banii și de ce avem deficitul. Dacă ar apărea doar din investiții, n-ar fi o problemă
scris 10 iul 2019

Faptul că Guvernul a depășit deja planul de împrumut pe piețele externe pe tot anul, cu cele 2 miliarde de euro atrase ieri prin eurobonduri, după o altă emisiune de 3 miliarde de euro în martie, nu este o problemă în sine, consideră guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Problematice în îndatorarea țării sunt destinațiile date acestor banilor luați pentru finanțarea deficitului și tendința de creștere a datoriei pe termen scurt.

Dimensiunea datoriei publice a României nu este încă o problemă, în condițiile în care raportarea acesteia la PIB ne poziționează printre statele europene cu cele mai bune situații, a arătat guvernatorul, la prezentarea Raportului anual al BNR pe 2018. “E adevărat că la acest lucru a contribuit și creșterea rapidă a PIB. Suntem, cu 35% datorie publică în PIB, spre coada pozitivă a Europei, una dintre țările cu datoria cea mai mică în UE. Și e bine să nu performăm invers în acest sector. E bine să rămânem cu o datorie mică!”, spune Isărescu.

În opinia sa, dimensiunea redusă relativ la PIB a datoriei, remarcată și de agențiile de rating, a contribuit la faptul că România poate lua împrumuturi mari pe piețele extern, așa cum a făcut recent, la costuri pe care șeful băncii centrale le consideră “relativ scăzute”.

Isărescu despre împrumuturile recente mari luate de Finanțe: Nu asta e problema, ci ce facem cu banii și de ce avem deficitul. Dacă ar apărea doar din investiții, n-ar fi o problemă

Guvernul a împrumutat ieri de pe piețele externe 2 miliarde de euro prin vânzarea de eurobonduri pe 12 și 30 de ani. A fost a doua ieșire pe extern de anul acesta, după împrumutul de 3 miliarde de euro din martie, cel mai mare luat vreodată la o singură ieșire pe piețele internaționale a țării. Necesarul de finanțare de pe piețele externe în acest an, prin eurobonduri, a fost anunțat la 4,25 miliarde euro, astfel că autoritățile, în nevoie de bani pentru finanțarea deficitului bugetar, au depășit deja pragul, cu cele 5 miliarde de euro luate până acum.

“Nu asta e problema. Când ai deficit, trebuie să ai un program de finanțare internă și externă. Așa face orice țară, nu lasă pe ultima sută de metri. Programul este îndeplinit. Alta este tema: ce facem cu acești bani și de ce avem deficitul, din ce direcție apare. Dacă ar apărea numai din investiții, nu cred că a avea vreo problemă pe care să o discutăm prea mult”, consideră guvernatorul BNR.

Isărescu precizează că indicatorii îndatorării externe sunt într-o relativă îmbunătățire, dar o tendință îngrijorptoare este faptul că datoria externă pe termen scurt a crescut: “Ea este cea mai periculoasă. Provine din intrări pe termen scurt. Iar capitalurile pe termen scurt așa cum intră, la fel de repede pot să iasă”.

Datoria externă pe termen scurt a crescut anul trecut la 31 miliarde de euro, de la 29 miliarde în anul precedent, consemnând un salt de peste 50% în ultimii 10 ani (în 2008 era doar 21 miliarde de euro).

Isărescu despre împrumuturile recente mari luate de Finanțe: Nu asta e problema, ci ce facem cu banii și de ce avem deficitul. Dacă ar apărea doar din investiții, n-ar fi o problemă

Serviciul datoriei externe pe termen lung raportat la exportul de bunuri și servicii este însă în scădere, atât datorită faptului că s-au lungit maturitățile, cât și faptului că, comparativ, costurile s-au îmbunătățit, spune șeful băncii centrale. Isărescu amintește că la îmbunătățirea relativă a costurilor de împrumut pe care le suportă România a contribuit și rezerva internațională a țării, pe care spune că instituția sa a administrat-o “cum trebuie, la nivel adecvat”.

Rezerva a crescut din 2008 până în 2011 apoi a fost relativ stagnantă.

Guvernatorul semnalează însă că BNR va crește în continuare rezerva valutară, în condițiile în care trebuie să se uite și la raportul dintre rezervă și alți indicatori, cum sunt exporturile, importurile, scadențele pe termen scurt: “Probabil că va trebui să mai crească”.

Guvernul vrea să împrumute pentru întreg anul, din surse interne și externe, 72 de miliarde (circa 15 miliarde euro), din care suma de 44 miliarde de lei este prevăzută pentru plata datoriilor care ajung la scadență în cursul acestui an, iar restul - pentru acoperirea deficitului bugetar.

De pe piața externă, Executivul vrea să ia pentru anul 2019 suma de 4,5 miliarde de euro (prin eurobonduri 4,25 mld euro, restul trageri de la instituții internaționale). Din total, 3 miliarde au fost împrumutate deja în martie, iar cu cele 2 miliarde luate ieri pragul a fost depășit. În funcție de condițiile de pe piețele externe, Finanțele ar putea alege să prefinanțeze încă de anul acesta și din necesarul de împrumut pentru anul următor.

Rata anuală a inflației a scăzut în iunie până la 3,84% CITEȘTE ȘI Rata anuală a inflației a scăzut în iunie până la 3,84%

România a împrumutat la finele lunii martie 3 miliarde de euro prin vânzarea de eurobonduri pe 7, 15 și 30 de ani, aceasta fiind cea mai mare sumă luată până acum la o singură ieșire pe piețele externe. Investitorii au subscris, în total, peste 7,2 miliarde de euro, cererea pentru obligațiunile României fiind foarte ridicată, în contextul unui climat extern favorabil, cu un interes ridicat al investitorilor pentru datoria unor state ca România.

Atunci, Guvernul a luat 1,15 miliarde euro prin titlurile pe 7 ani, 500 de milioane de euro prin vânzarea celor pe 15 ani iar cu cele pe 30 de ani 1,35 miliarde de euro, potrivit Bloomberg. A fost pentru prima dată când România s-a împrumutat pe 30 de ani în euro, la o astfel de maturitate fiind vândute în trecut doar obligațiuni în dolari.

Guvernul avea nevoie să se împrumute rapid de pe piețele externe, după ce obținuse de la băncile din România în primele luni ale anului mai puțin decât avea nevoie pentru rostogolirea datoriei care ajunge la plată și acoperirea unui eventual deficit bugetar.

Aranjorii emisiunii au fost în martie Erste, Citi, ING Bank, JPMorgan și Societe Generale, în timp ce emisiunea de ieri a fost aranjată de BNP, ING Bank, Citi, Erste Bank și UniCredit, potrivit Bloomberg

Interesul investitorilor a fost mare și pentru eurobondurile plasate ieri: au subscris 5,7 miliarde de euro, 3,8 miliarde de euro pentru eurobondurile pe 12 ani și 1,9 miliarde de euro pentru cele pe 30 de ani. În final, statul a luat 1,4 miliarde de euro cu scadența pe 12 ani și 600 de milioane de euro pe 30 de ani, potrivit Bloomberg.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
mugur isarescu
datorie externa
eurobonduri
bnr