Prim-ministrul Italiei Giorgia Meloni a declarat că ar putea reduce planurile de a face mai ușoară decontarea plăților mici cu numerar, mai degrabă decât cu carduri, în urma discuțiilor cu Comisia Europeană cu privire la această problemă, transmite Reuters.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Guvernul de dreapta al lui Meloni a prezentat un buget pentru 2023 care elimină amenzile pentru comercianții cu amănuntul care refuză cardurile pentru plăți de sub 60 de euro (63,23 dolari), într-o mișcare considerată a fi contrară spiritului angajamentelor asumate cu UE, scrie News.ro.
"Până la 60 de euro, am vrea să nu obligăm retailerii să accepte plăți electronice. Dar să zicem că pragul de 60 de euro este orientativ, pentru mine ar putea fi chiar mai mic. În plus, există, evident, discuții în acest sens cu Comisia Europeană, pentru că problema plăților electronice este una dintre problemele [planului de redresare al UE], așa că trebuie să vedem, vom vedea cum se termină discuțiile", a spus Meloni într-un videoclip postat pe Facebook.
Italia este cel mai mare beneficiar al fondului UE de redresare post-pandemie, urmând să primească aproximativ 200 de miliarde de euro până în 2026.
Dar, în schimb, trebuie să respecte o serie de ”ținte și repere” de reformă. Unul dintre ele, pus la punct sub fosta administrație a lui Mario Draghi, a fost introducerea de sancțiuni pentru comercianții cu amănuntul care refuză plățile cu cardul, ca parte a măsurilor de combatere a evaziunii fiscale.
Meloni a insistat că ușurarea plății în numerar nu a fost o modalitate de a ajuta la evaziunea fiscală - o problemă endemică în Italia, unde peste 100 de miliarde de euro sunt eludate în fiecare an, potrivit datelor Trezoreriei.
Ea a spus același lucru despre o altă propunere controversată din proiectul de buget, care nu a fost încă aprobată de parlament: creșterea plafonului plăților în numerar la 5.000 de euro, de la o limită de 1.000 de euro care trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie.
