Decizia Băncii Naționale a României (BNR), de majorare a ratei dobânzii de politică monetară de la 6,75% la 7%, ar putea indica finalul campaniei agresive de înăsprire a politicii monetare din Europa Centrală, care a avut loc în ultimele 18 luni, dar înăsprirea persistentă a piețelor forței de muncă din regiune și alte obstacole afectează calea spre o inflație mai scăzută, se arată într-o analiză realizată de Reuters.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Decizia relativ modestă consolidează opinia în rândul economiștilor că regiunea, care a fost în fruntea înăspririi politicii monetare pe plan global, pentru a contracara inflația ridicată, întoarce pagina majorării dobânzilor, scrie Agerpres.
BNR a anunțat că avansul mai lent al economiei și energia mai ieftină vor ajuta la reducerea inflației sub 10% anul acesta, de la un nivel de peste 16% în prezent, mai devreme decât se estima anterior.
Din iunie 2021, Polonia și Cehia au majorat dobânzile cu aproape 700 puncte de bază, în timp ce Ungaria a majorat dobânzile cu peste 1.200 puncte de bază, stabilind cel mai ridicat nivel al costurilor de împrumut din Uniunea Europeană.
Economiștii intervievați de Reuters de la mijlocul lunii decembrie și până la începutul lunii ianuarie se așteaptă să nu mai fie majorări de dobânzi în România, Polonia, Ungaria și Cehia.
"Considerăm că majorarea dobânzilor în regiune va fi încheiată. Așadar, principala întrebare este când va scădea suficient inflația în regiune astfel încât băncile centrale să fie dispuse să înceapă normalizarea condițiilor monetare", au spus economiștii de la ING.
Guvernatorii băncilor centrale din Polonia și Cehia nu exclud complet noi majorări ale dobânzilor, iar unii investitori cred că va urma o nouă înăsprire a politicii monetare în România, unde banca centrală, posibil ținând seama de exemplul nefericit de anul trecut al Ungariei, nu a stabilit dacă a încheiat majorarea dobânzilor.
Dar cei care au această opinie sunt în minoritate. Luna trecută, rata inflației a încetinit în Polonia, cea mai mare economie a regiunii.
Economiștii se așteaptă la posibile reduceri ale dobânzilor în Ungaria și Cehia, cea din urmă înregistrând un declin de aproape 10% al salariilor reale, conform celor mai recente date. Coroana cehă s-a apreciat săptămâna aceasta la cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani, eclipsând alte evoluții din regiune.
Inflația încă este așteptată să crească la începutul lui 2023 în unele țări din Europa Centrală, pe baza estimărilor băncilor centrale, înainte de a scădea sub 10% până la finalul anului.
Dar unii economiști observă că recenta scădere a costurilor cu energia, în 2022 un motor important al creșterii prețurilor în Europa Centrală dependentă de importuri, ar putea afecta evoluția inflației în viitor.
"Evoluția crizei energiei în Europa s-a modificat semnificativ în ultimele săptămâni, vremea mai caldă decât de obicei a redus cererea pentru încălzire și a dus la scăderea semnificativă a prețului gazelor. Aceste evoluții vor ajuta la îmbunătățirea pozițiilor externe și la scăderea presiunilor inflaționiste în Europa Centrală", a apreciat Liam Peach de la Capital Economics.
Chiar și așa, dezinflația poate provoca riscuri, inclusiv modificarea evoluției salariilor reale, o posibilă recesiune care nu va ocoli piața muncii, în timp ce așteptările inflaționiste devin ancorate peste obiectivele băncilor centrale.
"Rămânem prudenți în privința revenirii creșterii pozitive a salariilor reale spre finalul lui 2023, care ar stopa dezinflația în Polonia", a avertizat Agata Urbanska-Giner, economist la HSBC.
