2015 - anul lichidării pieței Rasdaq

2015 - anul lichidării pieței Rasdaq
Adrian Panaite
Adrian Panaite
scris 29 dec 2015

Piața Rasdaq a Bursei de Valori București a fost dizolvată în acest an în cadrul unui proces pe care investitorii îl caracterizează drept haotic. Chiar bilanțul Autorității de Supraveghere Financiară spune că au fost nu mai puțin de 263 de încălcări ale prevederilor legale, însă vicepreședintele instituției Mircea Ursache este de nezdruncinat: "Mă felicit pentru că am avut tăria să duc la capăt acest proces."

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale

Eveniment important al anului 2015, lichidarea pieței Rasdaq s-a făcut în devălmășie, iar mare parte a companiilor listate pe acest segment al Bursei de Valori București nu au respectat prevederile legii sau le-au aplicat aproximativ. Marius Motogna, investitor din Cluj-Napoca având expunere consistentă pe emitenții de pe această piață, spune că doar s-a încercat păstrarea aparenței de legalitate, însă "aplicarea a fost un dezastru".

Neconvocarea Adunărilor Generale ale Acționarilor pentru clarificarea statutului juridic al societăților, neregulile în selecția evaluatorilor, deficiențe în rapoartele de evaluare și întârzierile de plată în cazul companiilor unde s-a mers pe varianta delistării sunt principalele elemente reclamate de investitori.

Sunt și documentate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Un bilanț privind dizolvarea pieței Rasdaq publicat la finele lunii noiembrie spune că numărul societăților care au trecut pe piața AeRO de la BVB (271 de emitenți) este doar marginal peste cel de 263 al sancțiunilor aplicate pentru nerespectarea legii. Cuantumul amenzilor s-a ridicat la 1,52 milioane lei.

Deși aproape unul din doi emitenți a încălcat legea sau a aplicat-o după propria sa interpretare, Mircea Ursache, vicepreședinte al Autorității, este încredințat că această schimbare a anului 2015 a fost una bună pentru piața de capital. "Mă felicit pentru că am avut tăria să duc la capăt acest proces pe care Comisia Europeană îl reclamă de câțiva ani buni și pentru care România trecuse de la preinfrigement la infrigement, adică la obligații de plată", a declarat acesta pentru Profit.ro.

Orice s-ar fi întâmplat, se pierde urma

Investitorii cred altceva. Ei spun că nicicând nu au văzut vreo notificare din partea autorităților de la Bruxelles și că mai degrabă miza a fost internă. "A fost un interes pentru distrugerea acestei piețe", spune Motogna, care ocupă și poziția de vicepreședinte al Asociației Investitorilor pe Piața de Capital (AIPC). Organizația contesta la începutul lunii noiembrie faptul că o serie de societăți au fost radiate din registrul ASF și au fost delistate fără a fi îndeplinit în totalitate demersurile necesare și fără a da banii acționarilor minoritari care au optat pentru retragere.

O explicație pentru faptul că această piață a dispărut vine de la Galați. "Au scăpat de sub orice control. Fac ce vor", spune Vasile Iancu, care de peste 10 ani și-a asumat o luptă cu ceea ce numește "grupul infracțional al lui Cătălin Chelu". În toate demersurile sale în justiție și pe lângă autoritățile de control, el spune că a fost ajutat foarte mult de faptul că foarte multe informații despre emitenți erau disponibile pe site-ul Bursei. Este o armă pe care investitorii o pierd. "Nu mai poți să iei informații. Nu ai de unde", spune Iancu.

"Știu că se lasă în penal și scot tot", afirmă și Victor Savu, investitor cu experiență de aproape 20 de ani pe piața de capital românească. Atât el, cât și Iancu spun că vechiul portal al BVB era mai bun în prinderea informațiilor privind istoricul acționariatului emitenților.

Mircea Ursache a preluat de la investitori observația că ar trebui să existe o platformă unică de diseminare a informațiilor pentru investitorii care au rămas captivi în societățile radiate de pe Rasdaq, după ce BVB nu mai are responsabilitatea centralizării informărilor. "Am notat", ne spune vicepreședintele ASF.

Silviu Antonescu, investitor cu expuneri pe o serie de emitenți ai acestei piețe, este printre cei care semnalează această problemă. "Oamenii trebuie să aibă acces la informații. Nu poți să îi lași în aer și să te speli pe mâini."

Un alt investitor cu experiență mare - care dădea exemplu că despre hotărârile unei AGA de la Avicola  Buzău (AVZU) de la sfârșitul lunii octombrie investitorii au aflat unii de la alții, trimițându-și e-mail-uri - era contrariat: "Informațiile nu le mai găsim nicăieri. Eu de unde aflu?! De la gazeta Urzica?!"

Până unde a mers complicitatea ASF?

2015 a fost anul în care firmele care au practici foarte puțin transparente față de acționarii minoritari au obținut libertatea de a nu mai fi sub controlul supraveghetorului pieței și nici sub incidența raportărilor. Nu mai puțin de 562 de emitenți au părăsit piața și nu vor mai fi disponibile la tranzacționare în regim bursier. Însăși procesul de delistare s-a derulat cu încălcarea drepturilor investitorilor, spun aceștia.

"S-a mers pe nerespectarea legii", afirmă Motogna. "ASF-ul a fost complice (pasiv) la ilegalitățile acționarilor majoritari", continuă el. Numai faptul că nu au inițiat demersurile de convocare a AGA este o reflectare a seriozității cu care emitenții au tratat procesul de dizolvare a pieței Rasdaq, completează investitorul. Pentru Ursache tocmai acest dispreț față de transparență îi întărește ideea că legea trebuia făcută, iar piața Rasdaq trebuia desființată.

Profit.ro a centralizat numeroase nemulțumiri și documente din partea investitorilor de portofoliu nemulțumiți de tratamentul din partea unor acționari majoritari, de încălcări ale legii și de felul în care ASF a gestionat lichidarea pieței Rasdaq.

Andrei Constantin, acționar la Trocadero București (TROB), este unul dintre cei care reclamă abuzuri. Nemulțumirea sa nu este numai față de majoritarul italian, ci și de faptul cum supraveghetorul pieței a permis existența unor practici ale managementului despre care spune că l-au păgubit. Sesizările sale concrete față de înstrăinarea unor active importante, prin antecontracte, la prețuri subevaluate sau de neraportare a litigiilor au rămas cu răspunsuri la alibi. "ASF a făcut un fel de obicei din tratamentul ăsta", ne spune el. Finalmente, Trocadero a ajuns să se delisteze după un raport de evaluare întocmit de un evaluator care, sancționat înainte de Autoritate și exclus din piață, s-a întors să profeseze ca persoană fizică.

Un instituțional vede și părțile pozitive

Problema lui Antonescu este că la companii la care era acționar nici măcar nu au fost desemnați evaluatori. La două dintre acestea, Unicom Buzău (UNCK) și Împăratul Romanilor Turism SA Sibiu (IMPR), același acționar majoritar a aplicat aceeași tactică numind evaluatori succesiv cărora nu le dădea bilanțurile pentru realizarea raportului, iar la fiecare tergiversare se pierdeau câteva luni de zile.

Acționar cu 21% la prima societate, SIF Transilvania (SIF3) nu a avut probleme în ceea ce privește lichidarea pieței Rasdaq. Într-o conferință de la sfârșitul lunii octombrie vicepreședintele societății Iulian Stan prezenta favorabil acest fenomen care "a potențat funcționarea corporativă a tuturor participanților la aplicarea legii", menționând ASF, acționari, administratori, investitori instituționali, operatori de piață și Asociația Evaluatorilor ANEVAR.

Deși recunosc "dificultăți și disfuncționalități inerente procesului de aplicare a legii", cei de la SIF Transilvania spun că dizolvarea pieței "a contribuit decisiv la clarificarea statutului juridic al acțiunilor emitenților ce se tranzacționează pe piața Rasdaq", "a fost un instrument eficient de respectare a opțiunilor acționarilor privind poziționarea pe piață a acțiunilor societăților la care sunt acționari", "a oferit soluții ingenioase de restructurare a portofoliilor pentru investitorii instituționali", "a relansat interesul investitorilor pentru piața de capital", "a contribuit la creșterea vizibilității emitenților pe piață prin organizarea evenimentelor de lansare de către BVB și SIBEX."

Investitorii deja au ajuns să se gândească dacă mai văd vreun ban

Plățile realizate către 4.419 acționari s-au ridicat la 123,09 milioane lei, conform analizei ASF. Investitorii văd, însă, partea goală a paharului. Achitarea obligațiilor în procedurile de retragere a fost selectivă. Comcereal Vaslui (CCEV), Electroputere VSU Pașcani (RMAR), Icos Sibiu (ICOS), Instcomp Suceava (INMP) se numără între firmele care nu a plătit, societăți precum Moldovulcan Galați (MVUL) și Forestind (FRID) au decis să dea banii în rate, iar cel mai grav caz pare fi acela de la Microelectronica (MICR) unde, deși emitentul a notificat piața privind efectuarea plăților, un grup de investitori dintre care face parte și Savu reclamă că nu au primit banii niciodată, iar raportarea de pe portalul Bursei este mincinoasă.

Unele companii nici măcar nu au desemnat evaluatorii, printre emitenți numărându-se Astral București (ASBU), Ciac SA Oradea (CIAC), Hepites Galați (HEPI), Conserv Buftea (CONS), Steaua Română Câmpina (STRO), Unio Baia Mare (UNIO), Remat Galați (REMQ). Cu toate acestea, li s-a permis delistarea și radierea. "Este cea mai gravă ilegalitate care se putea face", spune Motogna. "Deja contestarea prețului rezultat din evaluare reprezintă un lux. Ne gândim doar cum să obținem ceva bani. Am ajuns într-o situație absolut inacceptabilă", continuă el.

Lovitură pentru încredere în investițiile bursiere

Directorul Bursei de Valori București, polonezul Ludwik Sobolewski, consideră, însă, că lichidarea pieței Rasdaq în ansamblu a fost un câștig pentru piață pentru că a clarificat statutul juridic și a cernut companiile. Multe au ales calea delistării. Ce nu știe șeful executiv al BVB este că prețul plătit nu pare a fi fost mare chiar dacă au ocolit desfășurarea procedurilor de retragere.

Cei depistați de ASF a fi încălcat prevederile legii au fost amendați cu 5.000-10.000 de lei, dar emitenților li s-a permis radierea. "Amenzile au fost simbolice", spune Motogna amintind că mare parte a acestora nici măcar nu au fost plătite. "Dacă ăsta e prețul delistării... o amendă de 5.000 de lei...", continuă el.

Pe mai departe investitorii care au rămas captivi în niște societăți care nu mai sunt în regim bursier. "Acționarii sunt terminați. Toată lumea a rămas cu păcăliciul", spune Vasile Iancu. Investitorii sunt descumpăniți că în comunicatul de bilanț Autoritatea de Supraveghere Financiară îi trimite să se adreseze în instanță. "Pentru investitorii de retail comportamentul ASF e absolut descurajant. Eu nu mai pot investi în condițiile astea", spune Motogna, amintind că avocații costă timp și bani.

Contrar afirmațiilor lui Sobolewski, investitorul din Cluj-Napoca apreciază că impactul reputațional se va resimți pentru întreaga piață bursieră. Nu este vorba de mofturi legate de transparență, ci chiar de recuperarea banilor investiți. "Să nu crezi că nu s-a observat bătaia de joc de pe Rasdaq", a conchis Motogna.
 

viewscnt
Afla mai multe despre
bursa
rasdaq
aipc
investitori
asf
mircea ursache
bvb