Autoritatea de Supraveghere Financiară a avizat pozitiv modificarea de Act Constitutiv de la SIF Banat-Crișana, votată de acționari la jumătatea lunii martie. Astfel, societatea se conformează noii Legi a fondurilor de investiții alternative și elimină o barieră a pieței de capital introdusă acum un sfert de veac.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
După votul din Parlament de la sfârșitul anului trecut care a deschis calea îndepărtării pragurilor de deținere la SIF-uri, prima societate care a mutat în această direcție a fost SIF Banat-Crișana (SIF1), iar decizia luată în acest sens de Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor din 10 martie a fost avizată pozitiv de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Este evenimentul care se consumă într-un moment de stres în piețele financiare și nu mai are puterea de capacitare a interesului față de un subiect care acum 10-15 ani ar fi fost știrea care cataliza investitorii de pe bursa românească.
Nimic din așteptările anilor de "boom" bursier 2005-2007 nu mai regăsim astăzi în piață, importanța acțiunilor SIF scăzând în totalul portofoliilor investitorilor și în volumele din piață. AGA de la Arad unde s-a votat modificarea de Act Constitutiv validată azi de reglementatorul pieței a fost simptomatică din acest punct de vedere, având o prezență doar marginal peste o duzină de persoane, iar peste jumătate dintre acestea au fost fie reprezentanți ai SIF Banat-Crișana, fie ai contestatarilor de la SIF Oltenia și ai entităților asociate care au venit să-și susțină o propunere de micșorare a capitalului social și care a capacitat de altfel cea mai mare parte a dezbaterilor.
„Ne bucurăm că am fost primii”, declara atunci pentru Profit.ro președintele SIF Banat-Crișana, Bogdan Drăgoi, adăugând că dacă această barieră avea o raționalitate în anii ’90, când societățile concentrau 30% din activele economiei naționale, acum aceste praguri și-au pierdut rolul, iar declarații multiple în sensul că acestea ar trebui eliminate au venit chiar de la reglementatorul ASF.
În rândul investitorilor, procesul tehnic de ridicare a acestor bariere a fost privit cu apatie, foarte mulți dintre ei fiind nemulțumiți de comportamentul SIF-urilor față de piață. Unul dintre aceștia este Gabriel, investitor activ, cu portofoliu relevant la BVB. I se pare că ridicarea acum a pragului de deținere – „o poveste continuă” – este asemănătoare cu povestea soldatului japonez care încă se ascundea de inamici în junglă, chiar și după ce războiul s-a terminat. „N-am mai tranzacționat SIF-uri. Nu-mi plac; nu-mi place felul cum se poartă”, a declarat acesta pentru Profit.ro.
Consideră transparența și comunicarea slabă și chiar la SIF-ul care a ridicat primul pragul sau la SIF Muntenia vede o problemă că nu au mai acordat dividend, iar conducerile sunt cele care par a le fi acaparat. „Efectiv sunt companiile lor. Sunt rechiziționate pur și simplu”, spune Gabriel. „Sunt pentru angajați, pentru cine e acolo și ei cumpără, ei răscumpără, ei își fac parte; practic nu sunt legați de investitori, de bursă.”
Nu înseamnă, însă, că interesul s-a evaporat cu totul. Dimpotrivă, pe măsură ce se contura tot mai clar votul în Parlament pentru Legea fondurilor de investiții alternative care dă cale liberă eliminării pragurilor, pe titlurile SIF s-a conturat un trend ascendent destul de bine conturat, care a dominat sfârșitul anului trecut și debutul anului 2020.
Acum 15 ani, achizițiile de acțiuni SIF nu erau realizate numai pentru lua expunere pe BCR, prima bancă din sistem atunci și care era necotată, dar și ca vehicul de sentiment. Investitorii instituționali nerezidenți, care voiau să realizeze plasamente pe piața de capital locală, le vedeau ca o însumare a percepțiilor despre investițiile în România, însă acest rol de captare a interesului de țară a fost pierdut în detrimentul Fondul Proprietatea (FP) și acum este deținut de acțiunile Băncii Transilvania (TLV), cele mai lichide de la cota BVB.
SIF-urile și-au pierdut treptat investitorii. Alexandru lucrează în industria farma și este investitor de portofoliu încă din anii 2000. Mai are dețineri, dar în general este dezamăgit și spune că, în afară de SIF Oltenia , celelalte societăți au încetat sau și-au redus drastic returnările de cash către acționari. Nu dau dividend, iar pachetele de acțiuni din răscumpărări merg către conducere. Senzația este că „mătrășesc” profitul.
Dă exemplul SIF Modova, cu o politică generoasă de recompensare a directorilor și admnistratorilor. „Practic, de la an la an, ponderea pe care conducerea o are în acționariat e din ce în ce mai mare”, spune investitorul. „SIF-ul cui mai este?” La SIF Banat Crișana, cel care a făcut mutarea în sensul modificării pragurilor, reclamă o transparență redusă și afirmă că nu știe ce se întâmplă cu banii când ajung la vehiculele de investiții din Cipru și cum se vor întoarce aceștia.
Și de la AGA la care acționarii au votat căderea pragului de deținere, un investitor de portofoliu din Deva a plecat nemulțumit. Spune că societatea nu a dat dividend, se tranzacționează la cel mai mare discount față de activele nete și programul de răscumpărare aprobat de acționari în vederea reducerii acestui ecart nu a fost dus la îndeplinire. Consideră că absența membrilor boardului, cu excepția președintelui Drăgoi, care a prezidat, și a vicepreședintelui Radu Străuț, de asemenea prezent, este o lipsă de respect față de acționari. „Nu dau un leu pe acționar”, afirma investitorul. „Dezinteres total. Nu este transparență, nu este absolut nimic.”
Gabriel afirmă că fiecare SIF are povestea lui care te face să te gândești că este periculos să intri la cumpărare. „Nu simt nicio bucurie să investesc pe SIF-uri fiindcă nu știu ce fac în interior; nu am siguranța că, dacă aș investi, aș putea câștiga. Tot timpul sunt întrebări”, a conchis acesta.
