”Dreptul de a fi uitat” al unei persoane, respectiv dreptul acesteia de a cere ca numele său să fie exclus din rezultatele căutărilor online, va fi dezbătut din nou la Curtea Europeană de justiție (CEJ), după ce Google a respins patru solicitări, transmite Reuters.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
În mai 2014, CEJ a decis că oamenii pot cere operatorilor motoarelor de căutare, cum sunt Google și Bing, să elimine informațiile nepotrivite sau irelevante din rezultatele căutărilor online făcute după numele persoanelor, scrie News.ro.
Google a primit de atunci peste 720.000 de solicitări de acest fel și a acceptat aproximativ 43% dintre acestea, potrivit unui raport al companiei referitor la transparență.
Patru persoane care au solicitat Google să elimine linkurile către pagini web despre ele au apelat la autoritatea franceză pentru protecția datelor, după ce compania le-a refuzat cererile.
Autoritatea franceză de reglementare în domeniul protejării vieții private (CNIL) a fost de acord cu decizia Google, iar persoanele respective au reclamant cazul la Consiliul de Stat din Franța, care l-a trimis la CEJ.
Curtea de justiție trebuie să decidă dacă date personale sensibile, cum sunt convingerile politice ale unei persoane sau o condamnare penală publicat de presă, ar trebui se prevaleze în fața interesului public, a scris juristul Google Peter Fleischer al Google, însărcinat cu problemele de confidențialitate.
”Solicitarea de eliminare automată din lista căutărilor, fără a ține cont de interesul public, riscă să creeze o fisură legislativă care poate permite oricui să ceară eliminarea unor linkuri care ar trebui să rămână, în interes public”, a afirmat Fleischer.
Solicitările aflate în discuție se referă la un video care dezvăluie explicit natura relației unuia dintre reclamanți cu o persoană publică, un articol din presă referitor la sinuciderea unui membru al Bisericii Scientologice care menționează că unul dintre aplicanți era manager pentru relații publice al bisericii.
O altă cerere este legată de mai multe articole privind procesele penale ale unui aplicant și articole despre condamnarea unui alt solicitant pentru abuzarea sexuală a unor minori.
Potrivit Curții franceze, au apărut probleme serioase legate de interpretarea legislației europene.
