Industria de software și servicii IT, impact de 13,6 miliarde de euro în PIB. Creștere de 3 ori mai mare ca economia țării, în ultimii 5 ani

Industria de software și servicii IT, impact de 13,6 miliarde de euro în PIB. Creștere de 3 ori mai mare ca economia țării, în ultimii 5 ani
Profit.ro
Profit.ro
scris 9 feb 2022

Industria de software și servicii aduce un aport de circa 6,2% din PIB, ceea ce însumează circa 13,6 miliarde euro. Defalcat, 8,8 miliarde euro impact direct reprezintă excedentul brut de exploatare, taxe și cheltuieli de personal, 2,6 miliarde euro impactul indirect – tranzacțiile economice cu furnizori români ai întreprinderilor din industrie și 2,2 miliarde euro impactul indus – salariile cheltuite în economia națională de către angajați susținuți direct și indirect. 

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

1 aprilie - Profit Health.forum Radiografia cheltuielilor din sănătate - cu sprijinul: Arpim, Bristol Meyers Squibb, Roche, Stada, MSD, UCB Pharma Romania
9 aprilie - Eveniment Profit.ro - Investiții vs Deficit: Provocări și riscuri sub impactul datoriei și deficitelor publice în creștere
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară

Totodată, industria de software și servicii crește de 3 ori mai repede decât economia. Dacă, în ultimii cinci ani analizați (2015-2020), creșterea economică a României a fost de 6%, industria a înregistrat o creștere de 17%.  

Fintech-ul danez HelloFlow, cu un român printre fondatori, cumpărat de o companie canadiană CITEȘTE ȘI Fintech-ul danez HelloFlow, cu un român printre fondatori, cumpărat de o companie canadiană

Circa 270.000 de angajați sunt susținuți în total de industria de software și servicii IT, respectiv toți salariații care există, în medie, la nivelul a două județe din România. Mai exact, aceștia sunt 135.000 angajați în companiile cu activitate principală în software și servicii IT (impact direct), peste 73.000 angajați susținuți de-a lungul lanțului de furnizori români ai întreprinderilor din industrie (impact indirect) și peste 65.000 angajați susținuți prin salariile cheltuite în economia națională (impact indus), potrivit Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, 

De asemenea, industria înregistrează cea mai rapidă rată de creștere a angajaților în ultimii cinci ani, o creștere anuală de cca. 10.000 de persoane. Deși cererea de forță de muncă din sectorul TIC și, implicit, din industria de software și servicii IT, este în continuă creștere, există însă un deficit semnificativ de specialiști, de cca. 10.000/ an.

Un angajat în IT contribuie la bugetul de stat dublu față de medie

Dintre cei peste 203.000 de specialiști TIC (în toate companiile, inclusiv cele cu activitate secundară în sector), numărul total de angajați beneficiari de scutire la plata impozitului pe venit, ca urmare a activității de creare de programe pentru calculator, este de cca. 104.000, respectiv un procent de 51%.

Cu toate acestea, industria de software și servicii IT aduce la bugetul de stat venituri din contribuții și taxe de circa 1,3 -1,4 miliarde euro, ceea ce înseamnă că angajații SW & IT beneficiari de scutire aduc de circa 2 ori mai multe contribuții la bugetul de stat, comparativ cu media la nivelul economiei naționale.

Cefin Trucks, cu afaceri de aproape 90 milioane euro, anunță strategia pe 2022: digitalizare, servicii financiare, creșterea eficientă a vânzărilor, expansiunea rețelei de service. Ford Trucks - lider de piață pe mai multe segmente CITEȘTE ȘI Cefin Trucks, cu afaceri de aproape 90 milioane euro, anunță strategia pe 2022: digitalizare, servicii financiare, creșterea eficientă a vânzărilor, expansiunea rețelei de service. Ford Trucks - lider de piață pe mai multe segmente

De asemenea, conform raportului ANIS, la fiecare 1 euro pe care statul nu îl încasează din impozitul pe venit, salariatul din industria SW & IT cheltuiește 46 euro în economie.

Industria IT în 2025: contribuții de 20,4 miliarde euro la PIB, în cazul unor măsuri suplimentare de creștere

În prezent, România are a treia cea mai mare bază de specialiști din CEE și o creștere de 1,2 ori mai mare față de regiune. Deși țara noastră are cea mai mică densitate a companiilor comparativ cu statele vecine și o performanță relativ scăzută în inovație, facilitățile fiscale reprezintă, momentan, un avantaj competitiv regional. Potrivit reprezentanților ANIS, în lipsa unor măsuri suplimentare de susținere a industriei IT, competitivitatea în regiune se va eroda. Totodată, emigrarea va deveni mai atractivă pentru specialiștii tech, iar costurile cu personalul și viteza de creștere a industriei se vor alinia mediei CEE.

Realizând un set de scenarii pentru viitorul industriei, ANIS estimează că în cazul menținerii situației actuale (scenariul de bază), industria poate contribui la PIB cu o valoare adăugată brută de cca. 17,4 miliarde euro în 2025. Pe de altă parte, valoarea poate crește până la 20,4 miliarde euro, dacă se instituie măsuri de îmbunătățire continuă a competitivității, ori poate scădea până la 15,7 miliarde euro, dacă se înregistrează o deteriorare abruptă a competitivității.

Printre măsurile de consolidare a competitivității se numără: menținerea scutirilor fiscale, introducerea unor măsuri suplimentare de încurajare a industriei și stimularea inovării. Pe de altă parte, decelerarea competitivității va avea loc dacă se vor elimina scutirile fiscale, România va deveni necompetitivă în regiune, iar ritmul de creștere va scădea.

Inovația, forța de muncă și educația în IT – direcții de consolidat pentru creșterea industriei

Pe lângă menținerea actualelor facilități, reprezentații industriei prezintă trei tipuri de măsuri necesare pentru a consolida competitivitatea industriei IT în regiune: încurajarea cercetării & inovării, atragerea, păstrarea și stimularea specialiștilor, precum și formarea forței de muncă (educația în IT).

Pentru prima direcție, reprezentații propun ca măsuri: aplicarea deducerilor deja existente pentru activitatea de R&D, mărirea procentului de deductibilitate, iar proiectele prin care sunt create patente certificate să fie considerate proiecte R&D fără alte formalități birocratice.

La nivel de menținere și stimulare a specialiștilor, ANIS propune: stoparea fenomenului brain-drain, măsuri de protecție socială, simplificarea participării financiare a angajaților la veniturile societăților (ESOP), atragerea specialiștilor din alte țări și readucerea în țară a celor plecați.

Pentru formarea forței de muncă în IT, ANIS vede ca măsuri potrivite: oferirea de stimulente angajatorilor care susțin programe de instruire, finanțări pentru programe de educație post-absolvire privată în IT și susținere pentru angajarea și recalificarea din alte domenii.

viewscnt
Afla mai multe despre
it
software