Persoanele dispărute vor putea fi căutate de autorități și prin mijloace speciale specifice anchetelor penale, precum supravegherea și interceptarea comunicațiilor, atunci când se consideră că cei dispăruți se află într-o situație de vulnerabilitate, mijloace care, în prezent, pot fi utilizate doar dacă persoanele respective sunt victime ale unor infracțiuni, prevede un proiect de Lege privind căutarea persoanelor dispărute elaborat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"În prezent, în cazul în care sunt indicii că persoana dispărută este victimă a unei infracțiuni, în cadrul dosarului penal deschis cu această ocazie pot fi utilizate metodele speciale de supraveghere sau cercetare prevăzute de art. 138 din Codul de procedură penală. Metodele respective și-au dovedit eficiența în sensul localizării persoanei dispărute cu celeritate, aspect care a permis, pe lângă realizarea instrucției penale, și înlăturarea pericolului în care aceasta se afla. Însă atunci când datele și informațiile deținute de organele de aplicare a legii relevă drept cauză a dispariției actul volitiv al persoanei dispărute sau intervenția unor circumstanțe sau fenomene naturale, metodele specifice procesului penal nu pot fi utilizate", se arată în expunerea de motive a draftului de act normativ.
În document se mai menționează că, "cu garanții corespunzătoare, utilizarea unor mijloace și metode de localizare a unei persoane, specifice până în prezent procesului penal, poate fi permisă și pentru găsirea unei persoane dispărute aflate într-o situație de vulnerabilitate".
Astfel, proiectul de lege prevede că metodele speciale de căutare a unei persoane dispărute sunt: a) localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice; b) interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță; c) accesul la un sistem informatic; d) obținerea datelor de trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului; e) reținerea, predarea sau percheziționarea trimiterilor poștale; f) obținerea datelor privind tranzacțiile financiare ale unei persoane; g) cercetarea criminalistică în domiciliul, reședința sau sediul unor persoane, fără acordul acestora; h) obținerea datelor privind situația medicală a unei persoane.
Acestea vor putea fi utilizate numai în situația în care persoana dispărută se află într-o situație de vulnerabilitate, datele și informațiile necesare găsirii persoanei dispărute nu ar putea fi obținute în alt mod sau starea de pericol actual în care se află persoana nu permite obținerea acestora în alt mod și a fost obținută autorizație de la instanța de judecată.
Atunci când persoana dispărută aflată în situație de vulnerabilitate este un minor sau o persoană pusă sub interdicție judecătorească, metodele speciale pot fi utilizate și fără îndeplinirea acestor condiții, dacă reprezentantul legal și-a exprimat, în scris, acordul cu privire la acestea. În acest caz, activitățile vor viza exclusiv mijloacele tehnice și sistemele informatice aparținând persoanei dispărute ori corespondența, actele medicale sau tranzacțiile financiare privind persoana dispărută.
Localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice, interceptarea comunicațiilor, accesul la sisteme informatice și obținerea datelor de trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice vor putea fi utilizate fără îndeplinirea condițiilor menționate mai sus și în situația în care persoana dispărută aflată în situație de vulnerabilitate contactează autoritățile competente prin mijloace de comunicație electronică, așa cum s-a întâmplat în cazul Alexandrei Măceșanu.
"Poliția Română poate utiliza inclusiv lucrătorii specializați și infrastructura tehnică deținută de către această instituție în scopul punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică în cauze penale. Furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sunt obligați să colaboreze cu procurorul sau lucrătorii specializați din cadrul Poliției Române, în limitele competențelor acestora, pentru punerea în executare a autorizației privind utilizarea metodelor speciale de căutare a unei persoane dispărute. Instituțiile de credit sau entitățile financiare care efectuează tranzacțiile financiare sunt obligate să predea procurorului sau organului de poliție competent înscrisurile sau informațiile la care se face referire în autorizație. Unitățile poștale sau de transport și orice alte persoane fizice sau juridice care efectuează activități de transport sau transfer de informații sunt obligate să rețină și să predea procurorului sau organului de poliție competent scrisorile, trimiterile poștale ori obiectele la care se face referire în autorizație", mai stipulează proiectul de lege.
Potrivit acestuia, ca regulă generală, datele rezultate din punerea în aplicare a autorizației judecătorești privind utilizarea metodelor speciale de căutare a unei persoane dispărute pot fi folosite exclusiv pentru găsirea persoanei dispărute, urmând ca după aceea să fie distruse de procuror.
Însă este prevăzută și o excepție: "(...) datele pot fi folosite într-o cauză penală dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații concludente și utile privitoare la pregătirea ori săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală".
Acestea sunt: infracțiunile contra securității naționale, de trafic de droguri, de efectuare de operațiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, infracțiunilor privind nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive și al precursorilor de explozivi restricționați, de trafic și exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede, timbre sau de alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, în cazul infracțiunilor care se săvârșesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică, contra patrimoniului, de șantaj, de viol, de lipsire de libertate în mod ilegal, de evaziune fiscală, în cazul infracțiunilor de corupție și al infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene și alte infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.
