Refugiații rohingya au depus o plângere împotriva Facebook și au cerut despăgubiri de 150 de miliarde de dolari de la rețeaua de socializare pe care o acuză că a permis difuzarea mesajelor de ură care vizează această minoritate etnică pe platforma sa, transmite AFP.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Plângerea depusă la o instanță din California, unde are sediul Facebook, susține că algoritmii folosiți de Facebook au favorizat dezinformarea și ideologiile extremiste care au dus la acte violente în lumea reală, scrie Agerpres.
"Facebook-ul este ca un robot programat cu o singură misiune: să se dezvolte", scriu reclamanții. "Realitatea de netăgăduit este că extinderea Facebook, alimentată de ură, diviziune și dezinformare, a lăsat în urma sa sute de mii de vieți rohingya devastate", continuă documentul consultat de AFP.
Cei mai mulți dintre rohingya, o minoritate etnică musulmană, s-au refugiat în Bangladesh începând cu 2017, după ce au fugit de o campanie violentă de represiune în Myanmar, țară predominant budistă în care sunt considerați clandestini, deși sunt acolo, în multe cazuri, de câteva generații.
Refuzând să se întoarcă în Myanmar dacă nu li se garantează securitatea și drepturi egale, refugiații trăiesc în colibe improvizate și în condiții insalubre. Mulți Rohingya care au rămas în Myanmar nu beneficiază de cetățenie și sunt ținta violențelor comunitare și ale discriminării din partea juntei de guvernământ.
Plângerea colectivă depusă luni la San Francisco susține că algoritmii Facebook împing anumite profiluri de utilizatori spre grupuri și mai extremiste, o situație ideală pentru "conducătorii și regimurile autocratice".
Organizații care apără drepturile omului au criticat de mult timp Facebook pentru că nu s-a implicat suficient în lupta împotriva dezinformării și a informațiilor false.
Chiar și atunci când platforma este alertată asupra conținutului de ură, ea nu acționează, dau asigurări unii critici, care susțin că astfel de situații conduc la persecutarea minorităților și poate chiar afecta rezultatul unor alegeri.
Frances Haugen, o lansatoare de alertă care a părăsit Facebook în luna mai și a denunțat practicile fostului său angajator, a declarat în fața Congresului că rețeaua, a cărei companie-mamă a fost redenumită recent Meta, alimentează "violența etnică" în unele țări.
Conform legislației americane, este puțin probabil ca Facebook să fie considerat responsabil pentru mesajele postate de utilizatorii săi. Pentru a evita această capcană legală, plângerea rohingya evidențiază faptul că legislația din Myanmar, care nu oferă nici un fel de protecție de acest fel, ar trebui să aibă prioritate.
