Comisia juridică și cea de administrație publică ale Camerei Deputaților au revenit marți seară asupra proiectului de lege prin care execuția fără autorizație a lucrărilor de construcții nu mai este sancționată cu închisoarea. Propunerea legislativă îi are ca autori pe mai mulți deputați, în frunte cu fostul ministru al Justiției Florin Iordache, La presiunea reprezentanților asociațiilor profesionale ale arhitecților care reclamau că astfel se va putea interveni liber asupra monumentelor istorice, deputații puterii au menținut ca infracțiune penală intervenția fără autorizație valabilă asupra monumentelor, dar au eliminat-o pentru alte tipuri de construcții, de la cele mai simple până la lucrări mari de infrastructură sau chiar foraje pentru resurse minerale.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
În sesiunea de plen pentru dezbaterea proiectelor, tot marți, proiectul a fost reîntors la comisie, pentru rediscutare în termen scurt. Teoretic acesta ar trebui votat miercuri, când este sesiune de vot final în Camera Deputaților.
Modificările de ultimă oră, în scopul protejării monumentelor istorice
Proiectul avizat menține propunerea inițială de eliminare din lege a prevederii care stabilește ca infracțiune și pedepsește cu amendă sau închisoare de la 3 luni la 1 an execuția fără autorizație de construire sau de desființare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a următoarelor tipuri de lucrări:
- lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind căile de comunicație de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, rețelele și dotările tehnico-edilitare, branșamente și racorduri la rețele de utilități, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătățiri funciare, lucrările de instalații de infrastructură, lucrările pentru noi capacități de producere, transport, distribuție a energiei electrice și/sau termice, precum și de reabilitare și retehnologizare a celor existente;
- lucrări de foraje și excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice și a prospecțiunilor geologice, proiectarea și deschiderea exploatărilor de cariere și balastiere, a sondelor de gaze și petrol, precum și a altor exploatări de suprafață, subterane sau subacvatice;
- organizarea de tabere de corturi, căsuțe sau de rulote.
Toate aceste abateri de la lege au fost introduse în categoria contravențiior și vor fi sancționate cu simple amenzi, conform ultimelor amendamente avizate de deputați.
În schimb va fi considerată infracțiune și pedepsită cu închisoarea execuția fără autorizație de construire sau de desființare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a următoarelor tipuri de lucrări:
- lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum și orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la toate categoriile de monumente istorice prevăzute de lege;
- monumente, ansambluri, situri - inclusiv la anexele acestora, identificate în același imobil - teren și/sau construcții, la construcții amplasate în zone de protecție a monumentelor și în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcții cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate.
Senatul adoptase tacit, în octombrie, proiectul de lege deși senatorii ar fi trebuit să respingă, chiar în prima zi de lucru a noii sesiuni parlamentare, proiectul de lege. Însă, la propunerea majorității PSD-ALDE, inițiativa a fost retrimisă pentru dezbatere, în data de 3 septembrie, la comisia de specialitate pentru întocmirea unui nou raport în termen de o săptămână. Comisia de specialitate a revenit cu un nou raport abia după o lună, în data de 3 octombrie, dar proiectul nu a mai intrat pe agenda Senatului, fiind adoptat tacit ca urmare a depășirii termenului de dezbatere.
Comisia pentru administrație și organizarea teritoriului întocmise încă din sesiunea trecută un raport de respingere a legii, subliniind că proiectul de lege are ”ca efect eliminarea oricărei forme de răspundere pentru executarea fără autorizație de construire sau de desființare (...), faptele urmând a nu mai fi sancționate nici măcar contravențional”.
Marți dimineață, la prima oră, comisia juridică a discutat în lipsa ministerului de resort și fără a permite asociațiilor profesionale a arhitecților să își spună punctul de vedere cu privire la proiect. Aceștia din urmă au declarat presei că proiectul nu va face decât să dea naștere unui număr mai mare de ilegalități în sectorul construcțiilor, părere care a fost transmisă Parlamentului chiar de către Guvern.
Ordinul Arhitecților din România a fost prezent în toate comisiile din Senat și a susținut împreună cu Ministerul Dezvoltării respingerea proiectului, mai ales în contextul în care Guvernul a elaborat deja un nou proiect de lege privind execuția și autorizarea lucrărilor de construcții, care detaliază categoriile de intervenții și reduce riscul care legea să fie încălcată.
Arhitecții atrag atenția asupra riscului pe care astfel de prevederi le cauzează siguranței clădirilor și în cele din urmă vieții cetățenilor.
Guvernul a arătat la rândul său că relaxarea sancțiunilor în domeniu este inoportună în contextul numărului mare de încălcări ale legislației construcțiilor, însă parlamentarii puterii, profitând de numărul redus al parlamentarilor opoziției, au votat în câteva secunde proiectul.
Autorii proiectului își motivează propunerea prin faptul că pe rolul instanțelor de judecată se află câteva mii de dosare care privesc executarea unor lucrări fără autorizație, dar în proporție de 99% cazurile respective se sancționează cu o simplă amendă. În plus, potrivit inițiatorilor, amenzile pentru astfel de infracțiuni au un cuantum menit să descurajeze demararea unor lucrări fără autorizație de construire.
Aceștia invocă în sprijinul proiectului și exemple concrete de pe rolul instanțelor pentru astfel de situații:
- ”A expirat de câteva zile o autorizatie de construcție care avea ca termen doi ani și, pentru că lucrările au continuat, autorităților locale sau persoanelor fizice le sunt deschise dosare penale în condițiile în care se cunoaște că termenul de aprobare a unei noi autorizații durează, în cel mai bun caz, 30 de zile, dar în practică s-a demonstrat că poate dura și câteva luni”.
Aici, autorii mai arată că o autorizație de construire se poate elibera doar după expirare, lucru care duce automat la sistarea unor lucrări de anvergură, în anumite cazuri fiind vorba despre lucrări ale autorităților publice locale, cu finanțare europeană, ceea ce provoacă întârzieri pentru finalizarea lucrărilor.
- ”Persoane au strâns bani pentru asfaltarea sau pietruirea unui drum care nu era prins în niciun proiect de asfaltare al autorităților locale și acestor cetățeni, care nu doreau decât îmbunătățirea condițiilor de trai, li s-au deschis dosare penale”.
- ”Zeci de construcții monument din întreaga țară se prăbușesc lunar, iar proprietarii nu pot face nici măcar îmbunătătiri la fațade din cauza faptului că autorizațiile pentru astfel de clădiri pot dura și ani de zile până a fi aprobate. La nivelul Ministerului Culturii și ldentității Naționale, comisia de resort avut luni întregi cât nu a funcționat, din diverse motive, iar proprietarilor care au făcut reparații de urgență li s-a întocmit dosar penal”.
Reprezentanta Ordinului Arhitecților din România, Alexandra Stoica, a arătat că legea prevede de fapt posbilitatea dezvoltatorilor de a solicita prelungirea autorizației de construire cu mult timp înainte de expirarea documentului.
”Un dezvoltator poate schimba proiectul în noile condiții și niciun specialist nu-și mai poate asuma răspunderea pentru acel proiect. Își asumă dezvoltatorul care vinde apartamentele și va pleca? Își asumă Parlamentul acest risc?”, a arătat reprezentata OAR.
La rândul său, arhitectul Șerban Sturdza a avertizat că proiectul va da mână liberă unor persoane rău intenționate în a aduce prejudicii grave și ireparabile unor monumente de patrimoniu.
”Monumente foarte importante din România care sunt apărate de lege, prin categorie și prin importanță, cum ar fi, să zicem, Voronețul sau Sarmizegetusa sau Castelul Huniazilor, pot fi de acum înainte atacate din punct de vedere al oricărui constructor cu pierderea definitivă a substanței istorice și poate duce in extremis la dispariția lor. Vorbim de clădiri care sunt irecuperabile ca memorie și fac parte din zestrea de identitate a României. În momentul în care eu ca investitor pot să îmi permit riscul de a plăti doar o amendă, atacând o chestiune care reprezintă pentru toată lumea valoarea României, este o problemă foarte serioasă. Chestiunea aceasta se va întâmpla cu siguranță dacă legea va fi aplicată așa, din simplul motiv că este mult mai ușor să plătești o amendă și să faci ce-ți convine și dacă repeți în câteva sute de cazuri, chestiunea devine dramatică”, a spus arhitectul Șerban Sturdza.
Arhitectul a precizat că noua lege privind execuția și autorizarea lucrărilor de construcții, elaborată împreună cu Ministerul Dezvoltării, detaliază intervențiile la monumentele istorice, astfel încât modificările grave aduse acestora să fie sancționate ca inracțiune, iar modificările mai puțin grave să primească sancțiuni contravenționale.
