Casa Miclescu, imobil în stil neoromânesc proiectat de arhitectul Ion Mincu pentru pictorul G. D. Mirea și în care a fost filmată adaptarea romanului lui George Călinescu Felix și Otilia, a primit din partea Ministerului Culturii avizul de expropriere solicitat în luna martie de către Primăria Capitalei. Totodată, starea de avansată degradare a imobilului a fost sesizată Direcției de Investigații Criminale a Poliției Române, arată un document oficial consultat de Profit.ro.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Istoria Casei Miclescu
Situată pe Șoseaua Kiseleff nr. 35-37 și vecină cu ambasade renumite, alte monumente de arhitectură sau reședințe de lux, Casa Miclescu a fost proiectată de marele arhitect Ion Mincu pentru renumitul pictor George Demetrescu Mirea. Acesta din urmă a început lucrările la imobil în 1900, dar a fost nevoit să le întrerupă din lipsa banilor și să vândă casa unui desecendent al familiei boierești moldovenești Miclescu.
După 1948, casa a fost naționalizată, fiind închiriată membri ai Uniunii Artiștilor Plastici. Unul din acești chiriași a fost pictorul Ștefan Szönyi, a cărui fiică, Julieta Szönyi Ghica, a jucat rolul Otiliei în filmul Felix și Otilia, turnat în 1972 chiar în decorul asigurat de Casa Miculescu.
Fiul primului proprietar al imobilului, colonelul Radu Miclescu, coleg la Școala Superioară de Ofițeri de la Saint Cyr cu generalul Charles de Gaulle și veteran al Primului Război Mondial, a fost nevoit după 1948 să locuiască cu soția sa în dependințele propriei case, în calitate de chiriaș la stat. După moartea colonelului Miclescu în 1990, urmașii acestuia au vândut drepturile de proprietate ale casei, în 1994, fostului antrenor al echipei de fotbal Steaua București Dumitru (Țiți) Dumitriu și lui Ilarian Pușcoci.
Situația actuală a casei
Presa a relatat că în lipsa avizelor necesare pentru a construi altceva pe terenul de 3.000 metri pătrați al imobilului, noii proprietari ar fi lăsat monumentul istoric să se degradeze. O căutare pe Google a Casei Miclescu indică unele imagini cu starea acesteia.
În galeria foto poate fi observat că proprietarii au înlocuit vechiul gard al casei cu un zid de beton, pentru a nu mai permite intrarea pe proprietate, și au montat, așa cum indică un semn de avertizare, un sistem de monitorizare video.
Ministerul Culturii i-a dat în judecată pe noii proprietari în anul 2006 pentru infracțiunea de distrugere a unui monument istoric, dar Judecătoria Sectorului 1 a decis neînceperea urmăririi penale pe motiv că legea nu prevede sancționarea pasivității cu privire la degradarea unui monument, ci doar a împiedicării măsurilor de conservare ori de salvare a monumentului.
În 2012, în perioada fostului edil Sorin Oprescu, Primăria Capitalei a decis să aloce 2 milioane de lei pentru exproprierea imobilului având ca temei legal cauza de utilitate publică, dar procedurile nu au continuat după arestarea primarului.
Avizul de expropriere a fost emis acum de Ministerul Culturii
La începutul lunii martie, reprezentanții Primăriei Capitalei au anunțat că depun la Ministerul Culturii documentația necesară pentru eliberea avizelor de expropriere pentru mai multe clădiri listate ca monumente istorice, printre care și Casa Miclescu.
Un document oficial, emis de Ministerul Culturii la mijlocul lunii aprilie și analizat de Profit.ro, evocă ”starea proastă de conservare în care se află monumentul istoric” și arată că ministerul a emis avizul de expropriere pentru Casa Miclescu.
”Cea mai recentă acțiune a MCIN vizând monumentul istoric constă în emiterea Avizului nr. 102/Ex/2019 privind inițierea procedurii de expropriere, la solicitarea Primăriei Municipiului București, în contextul aplicării prevederilor Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare, între care le subliniem pe cele aduse prin Legea nr. 233/2018”, arată documentul Ministerului Culturii.
Astfel, conform procedurilor legale actuale, în urma avizului Ministerului Culturii, Consiliul General al Muncipiului București va trebui să emită o hotărâre de expropriere, cu indicatorii tehnici ai imobilului și suma acordată ca despăgubire, și să înștiințeze proprietarii cu privire la expropriere. Procesul de expropriere va continua și în lipsa conformării proprietarilor la decizia autorităților locale, inclusiv în cazul eventualei contestări în instanță a procedurii sau sumei stabilite ca despăgubire.
Sesizare cu privire la starea imobilului
Documentul citat menționează, totodată, că organe de anchetă ale Poliției au fost sesizate asupra situației monumentului istoric.
”O altă acțiune recentă a avut loc la sfârșitul anului 2018, când Institutul Național al Patrimoniului, aflat în subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale, a transmis Direcției de Investigații Criminale din cadrul IGPR o constatare tehnico-științifică cu privire la situația monumentului istoric”, mai arată documentul citat.
