Construcții - Cum va interveni Guvernul în contracte, după explozia prețurilor DOCUMENT

Autoritățile publice vor avea posibilitatea ajustării prețului contractelor de achiziție publică de lucrări aflate în derulare prin actualizarea prețurilor aferente materialelor, aplicând un coeficient de ajustare, pentru a ține seama de orice creștere sau diminuare a costului materialelor pe baza căruia a fost fundamentat prețul contractelor, conform unei ordonanțe adoptate de Guvern în acest sens.

Urmărește-ne și pe Google News

Evenimente

23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale

Guvernul discutase anterior în primă lectură ordonanța de urgență care va permite beneficiarilor investițiilor publice să întocmească acte adiționale la contractele de investiții în derulare, astfel încât să fie actualizate în urma creșterii, din ultima perioadă, a prețurilor la materialele de construcții. Premierul Cîțu a declarat că vrea să se asigure că ordonanța va permite însă și reducerea valorii contractelor, în urma scăderii prețurilor.

CITEȘTE ȘI Guvernul Cîțu alocă 3 miliarde de lei pentru primari, prin PNDL, invocând creșterea prețului la construcții

Conform actului normativ adoptat, constructorii au acum posibilitatea ca, prin încheierea unui act adițional la contract, cu acordul beneficiarului, respectiv al UAT-ului, în cazul contractelor aflate în execuție, să modifice prețul materialelor de construcții stabilite în contractul inițial, în funcție de statisticile oficiale ale INS. În condițiile apariției unor costuri suplimentare, în cazul proiectelor cu finanțare națională, autoritățile locale pot depune cereri la ministerul de resort, care finanțează proiectul, pentru acoperirea acestora.

În cazul contractelor de finanțare semnate după intrarea în vigoare a actului normativ adoptat astăzi, măsura va fi obligatorie, nu doar la cererea contractanților, și se va aplica la toate contractele de finanțare, exceptându-le pe cele care au și în prezent clauză de ajustare. Guvernul va aloca, la rectificarea bugetară, fondurile necesare acoperirii acestor costuri.

Modificări pregătite în cazul imobilelor istorice: Eliminarea unor avize, noi categorii de intervenții permise, atribuții de avizare delegate

CITEȘTE ȘI Modificări pregătite în cazul imobilelor istorice: Eliminarea unor avize, noi categorii de intervenții permise, atribuții de avizare delegate

Conform ordonanței adoptate, ajustarea se va aplica contractelor de achiziție publică de lucrări aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate, integral sau parțial, din fonduri publice, definite conform legislației achizițiilor publice în vigoare la data încheierii, precum și celor încheiate după data intrării în vigoare a Legii nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de durata de execuție a acestora și în cuprinsul cărora și al documentației de atribuire inițiale nu au fost prevăzute clauze de revizuire cu privire la preț.

Ajustarea se aplică restului de executat și se realizează la fiecare solicitare de plată, pe întreaga durată a derulării contractului, până la finalizarea și recepționarea lucrărilor aferente obiectivelor/proiectelor de investiții, ca urmare a unei solicitări justificate din partea contractantului având la bază situațiile de lucrări însușite de executant, diriginte de șantier și autoritatea contractantă.

Contractanții vor justifica solicitarea de ajustare a prețului prin raportare la indicii de cost în construcții, diseminați de către Institutul Național de Statistică în Buletinul Statistic de Prețuri, tabelul 15 „Indicii de cost în construcţii pe categorii de obiecte şi pe elemente de structură”.

Ponderile materialelor de construcții, exprimate procentual, utilizate pentru determinarea valorii aferentă cheltuielilor cu materiale din solicitarea de plată, se determină de către contractant în funcție de categoriile principale de lucrări de construcții și de tipurile de obiecte de construcții prevăzute în Buletinul Statistic de Prețuri, prin raportare la obiectul contractului de achiziție publică de lucrări, astfel:

a) clădiri rezidențiale noi - 47,31%;
b) clădiri nerezențiale noi - 45,82%;
c) construcții inginerești noi - 47,21%;
d) clădiri rezidențiale reparații capitale - 37,76%;
e) clădiri nerezențiale reparații capitale - 42,42%;
f) construcții inginerești reparații capitale - 33,89%;
g) clădiri rezidențiale reparații - 42,82%;
h) clădiri nerezențiale reparații - 46,95%;
i) construcții inginerești reparații - 46,82%.

Ponderile menționate sunt cele stabilite de Institutul Național de Statistică prin Metodologia de calcul a indicatorilor statistici oficiali.

În cazul obiectivelor/proiectelor de investiții alcătuite din mai multe obiecte de investiții, definite la art. 2 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economiceaferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, valoarea aferentă cheltuielilor cu materiale din solicitarea de plată se determină pentru fiecare obiect de investiții în parte, utilizând ponderile menționate.

Guvernul modifică reguli în Codul Fiscal - sunt vizate, printre altele, impozitarea clădirilor cu destinație mixtă, inclusiv activități economice, ale persoanelor fizice, deductibilitatea deprecierii creanțelor

CITEȘTE ȘI Guvernul modifică reguli în Codul Fiscal - sunt vizate, printre altele, impozitarea clădirilor cu destinație mixtă, inclusiv activități economice, ale persoanelor fizice, deductibilitatea deprecierii creanțelor

Formula reglementată a fi folosită pentru ajustare este: Va=CxVo, unde

„Vo” reprezintă valoarea solicitării de plată conform prețurilor prevăzute în oferta care a stat la baza încheierii contractului;

„Va” reprezintă valoarea ajustată a solicitării de plată;

„C” reprezintă coeficientul de ajustare.

Coeficientul de ajustare propus se va aplica fiecărei situații de plată pentru lucrări depusă spre decontare de constructor. Coeficientul se va aplica integral sumei solicitate, dar va ține seama doar de creșterea sau scăderea prețului materialelorde construcții. În calcul acestui coeficient de ajustare se folosesc indicii de cost în construcții pentru costul materialelor (ICCM) diseminați de Institutul Național de Statistică prin intermediul Buletinului Statistic de Prețuri, în tabelul 15 „Indicii de cost în construcţii pe categorii de obiecte şi pe elemente de structură”. Coeficientul de ajustare “C” se calculează pentru fiecare tip din cele 9 prezentate anterior ca un coeficient global (aplicat, pentru simplitate, întregii sume de decontat), dar luând în considerare doar creșterea prețurilor la materiale aplicată cu ponderile aferente. Luna de referință pentru calcul a fost considerată luna ianuarie 2021 (ICCMian,2021 = 109,80%), considerată ca prima lună din care au început să fie vizibile creșterile de preț la materiale de construcții, ca urmare a influențelor detaliate în prezenta secțiune.

Formula de calcul propusă este:

DOCUMENT Guvernul a stabilit cum vor fi calculate majorările la contractele de lucrări publice, după explozia prețurilor

unde:

”P” reprezintă ponderea aferentă cheltuielilor cu materiale, descrisă anterior, determinată în raport cu obiectul contractului;

”ICCMn” reprezintă indicele de cost în construcții pentru costul materialelor aferent ultimei luni anterioare aplicației de plată pentru care există valori ale acestuia diseminate oficial (în prezent luna mai 2021);

”ICCMian.2021” reprezintă indicele de cost în construcții pentru costul materialelor aferent lunii ianuarie 2021. Pentru contractele de achiziție publică de lucrări încheiate începând cu data de 1 februarie 2021, „ICCMian.2021” reprezintă indicele de cost în construcții pentru costul materialelor aferent lunii încheierii contractului sau, după caz, aferent ultimei luni anterioare încheierii contractului pentru care există valori ale acestuia diseminate oficial.

Guvernul a schimbat Codul de Procedură - SAF-T, obligativitatea înrolării în SPV, eșalonarea simplificată devine permanentă, modificări la rambursarea TVA cu control ulterior, firmele cu activitatea restrânsă de stat pot suspenda condițiile eșalonării

CITEȘTE ȘI Guvernul a schimbat Codul de Procedură - SAF-T, obligativitatea înrolării în SPV, eșalonarea simplificată devine permanentă, modificări la rambursarea TVA cu control ulterior, firmele cu activitatea restrânsă de stat pot suspenda condițiile eșalonării

Principiul de calcul este ilustrat cu un exemplu aplicabil unui obiect de investiții de tip ”clădire nerezidențială nouă”:

Conform formulei de calcul propuse pentru stabilirea coeficientului de ajustare, utilizând datele din exemplul de mai sus:

Astfel, dacă valoarea aplicației de plată este de 1.000.000 lei, 458.200 lei o reprezintă valoarea materialelor (conform ponderii INS). La aceasta se aplică o creștere cu 1,2168, reprezentând raportul dintre ICCMmai.2021 și ICCMian.2021. Restul sumei de 541.800 lei (valoarea corespunzătoare cheltuielilor cu manopera, transportul, utilajele și antrepriza) ramâne nemodificată. Valoarea totală rezultată este de 1.099.318 lei, 99.318 lei reprezentând influența asupra solicitării de plată a creșterii prețului materialelor de construcții.

TOATE PROCEDURILE ADOPTATE POT FI VĂZUTE AICI

CITEȘTE ȘI FOTO Factură la curent de peste 27.000 de lei primită de o familie. Explicația Electrica

Din datele și semnalele primite din partea actorilor prezenți în sectorul investițiilor publice, Guvernul arată că în prezent ne confruntăm cu o escaladare a prețurilor din domeniul construcțiilor, fapt ce a condus la o criză în domeniu, atât la nivel național, cât și la nivel mondial.

Pandemia Covid-19 a accelerat și agravat situația preexistentă din domeniul construcțiilor prin reducerea în mod forțat a capacității de producție la nivel mondial, prin diminuarea stocurilor la materialele de contrucții, prin afectarea fluxurilor transporturilor de mărfuri la nivel internațional.

Potrivit scrisorii Federației Europene pentru Industria Construcțiilor (FIEC) din data de 6 mai 2021 adresate Comisiei Europene, prețul bitumului a crescut cu 15% în doar trei luni, prețul cimentului a crescut cu 10% într-o singură lună, iar prețul la lemn a crescut cu peste 20% față de ianuarie anul curent. De asemenea pe lângă creșterea prețurilor de materiale, companiile se confruntă cu întârzieri în livrarea produselor.

Potrivit Executivului, statistici oficiale demonstrează o evidentă criză a materialelor de construcții la nivel mondial.

- Oțel: conform „European Steel Review”, între noiembrie 2020 și martie 2021 au fost observate creșteri de preț pentru toate produsele din oțel, de exemplu prețul produsului de bază în construcții "bare de armătură din oțel" a crescut cu aproximativ 110% în Italia, cu peste 70% în Franța și Germania și aproximativ 64% în Spania.

- Bitum: o creștere a prețului cu aproximativ 15% între noiembrie 2020 și februarie 2021.

- Ciment: o creștere de aproximativ 10% în ianuarie 2021, comparativ cu luna precedentă.

- Lemn: crește cu până la 20% față de prețurile din ianuarie 2021.

- Altele: polietilenă (o creștere de peste 40%), cupru (+17%), ulei (+34%) și produsele sale derivate, între noiembrie 2020 și februarie 2021.

CITEȘTE ȘI INFOGRAFIC Ungaria și România, țările cu cea mai ieftină băutură în Uniunea Europeană

În ceea ce privește piața din România, conform statisticii realizate de eDevize (operator independent de programe de procesare devize), prețul materialelor de construcții au înregistrat următoarele creșteri:

Materiale 15.06.2020 – 15.06.2021
Beton C20/25 - 12,2%;
Oțel beton - 17,5%;
Ciment - 11%;
Cupru - 33,2%;
Lemn - 38,9%.

Exemple de creșteri transmise la sfârșitul lunii mai 2021 de către asociațiile profesionale din domeniul construcțiilor:

- polistiren expandat EPS 120 creștere până la 58%;

- polistiren extrudat creștere până la 14%;

- oțel beton nefasonat creștere până la 59%;

- ciment creștere până la 15%.

CITEȘTE ȘI Nicușor Dan, întrebat dacă resimte efectul scumpirilor la utilități: În familia mea se ocupă soția

Guvernul arată, în context, că deși legea achizițiilor publice conține mecanisme de abordare și corectare a situațiilor în care prețurile cresc accelerat, aceste mecanisme nu au fost preluate întotdeauna în cuprinsul contractelor de achiziție publică, făcând astfel dificilă actualizarea valorilor contractelor în acest moment.

”Efectele situației generate de creșterea prețurilor în domeniul construcțiilor pot ajunge până la renunțarea la executarea sau neîncheierea contractelor de achiziție publică de lucrări, la întârzierea finalizării acestora, chiar și la intrarea în insolvență a contractanților, într-un ritm accelerat față de condițiile normale, ce pot duce la creșterea ratei șomajului, a ratei inflației, a incapacităților de plată a taxelor și impozitelor datorate la bugetul general consolidat, dar nu în ultimul rând și la scăderea masivă a investițiilor publice”, afirmă Executivul.