Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) se va muta într-un sediu nou, proprietate proprie, situat în spatele Tribunalului București și foarte aproape de biserica Sfânta Vineri Nouă, într-o clădire de birouri cu 12 etaje de peste 12.000 metri pătrați, aflată în prezent în stadiu de finisare. Clădirea este dezvoltată de o companie locală controlată de trei firme înregistrate în Ungaria și administrată de doi israelieni și un american, relevă date analizate de Profit.ro. Unul dintre israelieni, rezident vechi în Ungaria, este fondatorul și CEO-ul companiei maghiare care a renovat și dezvoltat clădirile din cartierul vechi evreiesc al Budapestei care au aparținut în secolul al XIX-lea avocatului și filantropului macedo-român Emanuil Gojdu, a cărui moștenire a fost ani la rând subiect de dispută între România și Ungaria, dar și de scandal între politicienii români.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Dezvoltatorul, Art Diamond Real Estate SRL din București, a început lucrările de construcție la clădirea de pe strada Sfânta Vineri nr. 33 din zona Unirii, care va deveni noul sediu al DIICOT, din 2015, după cum a relatat atunci Profit.ro. În 2017, reprezentanții companiei estimau valoarea totală a investiției, aflată în derulare, la circa 8,5 milioane euro, cu tot cu terenul, și menționau că se mai gândesc dacă imobilul va fi rezidențial sau de birouri.
Tot în 2017, la finalul anului, Guvernul Tudose a aprobat necesitatea și oportunitatea achiziționării de către DIICOT a unui sediu nou, de cel puțin 10.000 mp, în condițiile în care instituția stă din 2014 cu chirie în actualul sediu din Calea Griviței, cu suprafață de 5.600 mp, din care utili 3.400 mp. Chiria plătită de procuratura anti-mafia în Griviței este de 56.500 euro pe lună, adică 678.000 euro pe an.
Actualul sediu al DIICOT din Calea Griviței
În 2017, valoarea achiziției unui nou sediu de către DIICOT era estimată la 71,31 milioane lei cu tot cu TVA (peste 15 milioane euro, la cursul de schimb de atunci).
Anul trecut, Art Diamond Real Estate SRL a primit autorizare de la Primăria Sectorului 3 pentru modificarea fațadelor clădirii. Autorizația anterioară de construire fusese emisă (după alte modificări) în primăvara anului 2018. Potrivit panoului informativ afișat la fața locului, lucrarea ar urma să fie integral finalizată în septembrie anul viitor.
Pe 17 decembrie 2020, în ultima ședință a fostului Guvern Orban, a fost reaprobată necesitatea și oportunitatea achiziției de către DIICOT a unui nou sediu. Potrivit Executivului, DIICOT inițiase de dinainte demersuri în vederea achiziționării clădirii și terenului situate în București, strada Sfânta Vineri nr. 33, sectorul 3, și plătise până la acel moment vânzătorului, "în cadrul raporturilor contractuale" cu acesta, suma de 71,31 milioane lei (cu tot cu TVA), cea aprobată de Guvernul Tudose în 2017.
După ani la rând în care a înregistrat cifră de afaceri zero și pierderi, dezvoltatorul Diamond Real Estate SRL a terminat anul trecut cu rulaj de 60,8 milioane lei și profit net de 15,8 milioane lei, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
"Însă, având în vedere dinamica actuală a activității Direcției, generată de modificarea continuă a legislației și de creșterea semnificativă a numărului de infracțiuni date în competența acestei structuri, criteriile tehnico-economice prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr.926/2017 sunt depășite. Prin urmare, noul sediu, astfel cum trebuie configurat și echipat în prezent, nu mai poate fi achiziționat pentru suma de 71,31 milioane lei. Luând act de această problemă, Guvernul României, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, a alocat suplimentar Ministerului Public suma de 26 milioane lei", se arată în nota de fundamentare a HG-ului de reaprobare a investiției DIICOT, adoptat de Guvernul Orban pe 17 decembrie 2020.
Astfel, valoarea totală a achiziției imobilului este estimată acum la 97,31 milioane lei cu tot cu TVA (aproape 20 milioane euro, la actualul curs de schimb).
În documentul citat, banii în plus sunt justificați prin aceea că, de la finalul anului 2017, de la aprobarea inițială a investiției, a crescut numărul de procurori și de personal auxiliar de specialitate, a fost suplimentat numărul de ofițeri și agenți de poliție judiciară, iar inspectorii antifraudă din cadrul Direcției de combatere a fraudelor din ANAF au fost transferați la DIICOT.
"Suplimentarea valorii de achiziție a clădirii este justificată de: recompartimentarea întregului imobil, spre a fi apt să găzduiască în condiții optime tot personalul Direcției; noua schemă de personal și mărirea semnificativă a volumului de activitate impun regândirea instalațiilor tehnice (sistemele de ventilație, încălzire/răcire, iluminat și securitate) și a rețelelor de date, în sensul extinderii și dezvoltării acestora pe alte baze; noua schemă de personal impune și amenajarea unor locuri de parcare suplimentare, precum și creșterea numărului de grupuri sanitare; în condițiile creșterii infracțiunilor date în competența Direcției, se impune creșterea numărului camerelor de anchetă și al laboratoarelor criminalistice, precum și amenajarea lor corespunzătoare; crearea și echiparea unei încăperi în care să funcționeze un centru de interceptare a comunicațiilor. În caz contrar, într-un anumit orizont de timp, activitatea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism va fi blocată", se mai menționează în document.
În plus, în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, noul ministru al Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, a emis un Ordin de modificare a Normelor metodologice privind încheierea exercițiului bugetar al anului 2020, care prevede că, până la 31 decembrie 2020, ordonatorii principali de credite pot solicita deschideri de credite bugetare inclusiv "pentru decontarea cheltuielilor aferente achiziției sediului DIICOT (...)".
Diamond Real Estate se judecă în prezent cu Fundația Caritatea a Federației Comunităților Evreiești din România, într-un proces intentat în toamna anului trecut prin care dezvoltatorul vrea să obțină drept de trecere pe un teren de circa 300 mp din Intrarea Maria Clucereasa, aflat în proprietatea Fundației și din care se intră pe proprietatea din Sfânta Vineri 33 pe care se află viitorul sediu al DIICOT. Următorul termen de judecată este stabilit pentru 20 ianuarie 2021.
Principalii acționari ai dezvoltatorului Art Diamond Real Estate SRL sunt 3 firme înregistrate în Ungaria, care controlează câte 30% din capitalul companiei: ROR Holding Kft., Tricity Investments Kft. și McLain Hungary Kft. Restul părților sociale sunt deținute de israelianul Tom Levi (4%), Cristian Tiderle, administrator al operațiunilor din România ale grupului israelian Dagesh (2,5%), Alina Tiderle (2,5%) și încă un israelian, Robert Bako (1%), potrivit termene.ro. Administratori ai Art Diamond Real Estate SRL sunt israelienii Amir Keshev și Amir Ehud (cel de-al doilea rezident în Ungaria), precum și americanul Ohad Yannay.
Nici DIICOT și nici dezvoltatorul și vânzătorul clădirii nu au răspuns solicitărilor de informații ale Profit.ro până în momentul publicării acestui articol.
Amir Ehud, unul dintre administratorii Art Diamond Real Estate, este un antreprenor în imobiliare important în Ungaria, lansat la sfârșitul anilor ’90 prin compania Autóker Holding, care înainte de privatizare era lanțul de service-uri auto al statului comunist maghiar. Ulterior, Ehud a înființat grupul imobiliar Triholding, la care este în prezent CEO.
Una dintre cele 3 firme înregistrate în Ungaria care dețin câte 30% din capitalul Art Diamond Real Estate, Tricity Investments Kft., își are sediul la aceeași adresă din Budapesta precum Triholding. Tricity Investments a intrat în acționariatul Art Diamond Real Estate în mai 2017. Administrator unic al Tricity Investments este Amir Ehud. Cu aceeași ocazie, în urmă cu circa 3 ani, acesta a fost împuternicit de către asociații Art Diamond Real Estate "cu semnătură unică, individuală, pentru a deschide conturi pentru Art Diamond Real Estate SRL (…) și pentru a ordona și a semna orice operațiuni din sau în legătură cu aceste conturi, individual, fără nicio limită", potrivit unui document al companiei de la acea dată.
De altfel, pe site-ul grupului Triholding, condus de Amir Ehud, clădirea care va găzdui noul sediu al DIICOT este menționată la proiecte de birouri aflate în dezvoltare, sub denumirea comercială Vineri Office Tower.
Triholding menționează printre proiectele sale finalizate renovarea și dezvoltarea clădirilor din cartierul vechi evreiesc al Budapestei care au aparținut în secolul al XIX-lea avocatului și filantropului macedo-român Emanuil Gojdu, a cărui moștenire a fost ani la rând subiect de dispută între România și Ungaria, dar și de scandal între politicienii români. Triholding îl caracterizează ca fiind cel mai mare proiect de renovare din centrul Budapestei, menționând că imobilele "au fost construite de Emanuil Gojdu, faimosul avocat român".
"Grație restaurării curților Gojdu și readucerii lor la frumusețea arhitecturală originală, cafenelele, restaurantele, cramele și spațiul comercial pietonal unic în Budapesta au revenit la viață și prosperă. Curțile Gojdu renăscute reprezintă una dintre atracțiile turistice impresionante ale metropolei", se spune pe site-ul Triholding.
Totuși, proiectul nu a fost lipsit de controverse locale, legate de oportunitatea și calitatea sa, după cum se poate citi aici sau aici.
Triholding a făcut lucrările de renovare și dezvoltare în beneficiul companiei care a cumpărat clădirile de la autoritățile locale din Budapesta, firma Magyar Ingatlan Kft a investitorului israelian Arie Yom-Tov, potrivit presei din Ungaria.
Detalii extinse despre istoricul moștenirii Gojdu, despre fundația omonimă constituită pentru administrarea sa și despre disputele politice pe marginea ei pot fi citite aici și aici.
În 2017, ministrul de Externe de atunci, Teodor Meleșcanu, a discutat cu premierul Ungariei Viktor Orban și ministrul de Externe Péter Szijjártó, la reuniunea anuală a diplomației ungare, inclusiv despre "identificarea unei soluții mutual acceptabile privind moștenirea lui Emanuil Gojdu", potrivit unui comunicat al ministerului. În anul următor, fostul lider PSD și președinte al Camerei Deputaților Liviu Dragnea declara că i-a spus într-o întâlnire ministrului de Externe maghiar Szijjártó că speră "să aibă suficientă înțelepciune ambele părți să începem o discuție serioasă și fără patimă despre moștenirea Gojdu", precizând că Szijjártó "nu a respins ideea".
Curțile Gojdu, din centrul vechi evreiesc al Budapestei. Sursă foto: Triholding
