Primăria Capitalei vrea să cumpere o clădire monument istoric cu un etaj și mansardă, cu adresa oficială în Bulevardul I.C. Brătianu nr. 10, dar situată de facto pe strada Doamnei, de la producătorul de materiale de construcții Soceram SA din Câmpina controlat de omul de afaceri Mihai Anastasescu, pentru a o transforma în spațiu cultural, negocierile urmând să înceapă de la prețul de 4,85 milioane euro, stabilit de vânzător ca valoare de piață în urma evaluării.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Un proiect de hotărâre de aprobare de principiu a achiziției se află pe ordinea de zi a ședinței extraordinare a Consiliului General al Municipiului București (CGMB) convocată pentru luni, 11 septembrie.
Clădirea se află pe lista oficială a monumentelor istorice a Ministerului Culturii, însă ministerul a transmis Primăriei că nu intenționează să-și exercite dreptul de preemțiune la cumpărare. Potrivit legislației în vigoare, în astfel de situații, dreptul de preemțiune se transferă autorităților locale, în cazul de față PMB.
Imobilul se află pe un teren în suprafață de 1.227 mp, are o suprafață construită utilă de 1.073 mp și regim de înălțime P+1+M. Proprietarul cere un preț de 4,85 milioane euro, stabilit ca valoare de piață de un evaluator autorizat. Clădirea a mai fost scoasă la vânzare în urmă cu 3 ani, în 2014, la un preț semnificativ mai mare, de 7,5 milioane euro.
Primăria își justifică intenția de achiziție prin valoarea istorică a clădirii, prin faptul că unele din cele 26 de instituții publice de interes local din subordinea sa au probleme funcționale în desfășurarea activității și prin faptul că "creșterea și diversificarea ofertei și consumului cultural, cu accent pe diversitatea culturală, și efectele sale asupra dezvoltării economice și incluziunii sociale sunt un obiectiv important pentru societate".
"Prin proiectul de hotărâre se va stabili prevederea în bugetul propriu al Primăriei Municipiului București a sumelor necesare destinate achiziției. De asemenea, prin dispoziția Primarului General al Municipiului București, se va numi o comisie de negociere cu vânzătorul, pornind de la prețul invocat în intenția de vânzare, respectiv 22.116.000 lei (4,85 milioane euro)", se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Clădirea aparține producătorului de materiale de construcții Soceram SA din Câmpina, controlat indirect de omul de afaceri Mihai Anastasescu, prin intermediul firmei Metaleuroest. În ultimii cinci ani, deși și-a sporit continuu cifra de afaceri anuală, de la sub 100 la aproape 147 milioane lei, Soceram SA a înregistrat pierderi în fiecare an, în valoare totală cumulată de peste 70 milioane lei în perioada 2012-2016. La 30 iunie 2017, Soceram avea obligații restante la bugetele statului în sumă totală de peste 5 milioane lei.
Compania a fost înființată ca societate comercială în 1990 prin comasarea într-o singură structură juridică a fostelor întreprinderi socialiste de produse ceramice de la Jimbolia, Sătuc, Țăndărei și Urziceni și a celor de materiale de construcții din Doicești, Bucov și Suceava.
După privatizarea din prima jumătate a anilor 2000, la care a fost cumpărată de Metaleuroest și de compania Elsid a lui Mihai Tufan, fostul partener al lui Anastasescu, și-a avut o perioadă sediul central în București, chiar în clădirea de pe Bulevardul I.C. Brătianu nr. 10 pe care PMB intenționează să o cumpere, după care acesta a fost mutat la Câmpina. Asupra proprietății există mai multe ipoteci în favoarea CEC Bank, pentru garantarea unor credite acordate de banca controlată de stat.
Clădirea a fost construită după 1875 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, ca sediul al instituției financiare Creditul Funciar Rural, înființată în 1873. De asemenea, a găzduit primul sediu, provizoriu, al Băncii Naționale a României (BNR), în perioada 1880-1890.
Bulevardul I.C. Brătianu a luat ființă în anii 1936-1943, ca urmare a adoptării „Planului director de sistematizare al Bucureștilor” din anul 1936, el fiind o prelungire a vechii străzi a Colței.
Sursă: Lucrarea "Palatele Băncii Naționale a României. Volumul I. Palatul Vechi", 2012, autori Mugur Isărescu (coordonator), Sabina Marițiu, Romeo Ciran
RA-APPS va ceda primăriei Capitalei cota sa parte din clădirea cunoscută sub numele ”Blocul Rosenthal”, construită de BNR în anii 30 și utilizată în anii 90 ca sediu al Bancorex, a decis Guvernul la sfârșitul săptămânii trecute. Transferul are drept scop reabilitarea clădirii de către Primărie, care trebuie să dea o nouă destinație imobilului în cel mult 3 ani, altfel RA-APPS va relua în administrare imobilul.
Blocul Rosenthal a fost construit în anul 1938 de către BNR, fiind sediul casei de pensii a angajaților băncii. Numele popular ”Blocul Rosenthal” i-a fost de bucureșteni pentru că pe locul imobilului funcționase magazinul celebrei firme de porțelanuri Rosenthal. După 1990, blocul a fost transferat succesiv Bancorex, Direcției Generale a Vămilor, Regiei Autonome ”Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS), iar din 2005 aparține în cea mai mare parte Primăriei Capitalei.
Dacă în trecut clădirea a funcționat ca un club destinat angajaților BNR, în prezent este practic o clădire părăsită, vandalizată și în pericol de prăbușire.
”În vederea consolidării întregii construcții și pentru realizarea unor obiective de interes public de către Municipiul București, este necesar ca aceasta sa aibă un unic administrator pentru finalizarea cu celeritate a lucrărilor de consolidare și punere în funcțiune. Întrucât Municipiul București deține cea mai mare parte din construcție, demersurile necesare reabilitării și punerii în funcțiune, în condiții optime, precum și întreținerea ulterioară a acesteia se pot realiza mai eficient sub administrarea Consiliului General al Municipiului București”, arată Guvernul. Transferul imobilului va avea loc în cel mult o lună, dar Guvernul a impus Primăriei ca reabilitarea și punerea în circuitul public a clădirii să aibă loc în cel mult 3 ani.
