Proiectul legislativ care vizează eliminarea închisorii pentru diverse investiții de infrastructură realizate fără o autorizație de construire a fost adoptat de Camera Deputaților, pentru a doua oară, după ce președintele României l-a respins.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Propunerea, inițiată în 2018 de un grup de deputați PSD, în frunte cu fostul ministru al Justiției Florin Iordache, intenționează să pedepsească doar cu amendă infracțiunile de realizare fără autorizație de construire a mai multor tipuri de lucrări de infrastructură (autostrăzi, drumuri, poduri, apeducte, baraje), deschiderea de cariere și balastiere, branșamente, racorduri la utilități, lucrări privind căile de comunicații. În varianta inițială chiar și intervențiile asupra monumentelor istorice erau scoase de sub incidența penală, însă această prevedere a fost eliminată la presiunea arhitecților.
Actul normativ a fost adoptat acum, din nou, de Camera Deputaților cu 203 voturi pentru, 25 contra și 38 de abțineri și a reintrat pe parcursul spre promulgare.
Mai exact, este eliminată pedeapsa cu închisoare de la 3 luni la 1 an pentru:
- lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind căi de comunicație, inclusiv lucrări de artă, rețele și dotări tehnico-edilitare, lucrări hidrotehnice, amenajări de albii, lucrări de îmbunătățiri funciare, lucrări de instalații de infrastructură, noi capacități de producere, transport, distribuție a energiei electrice și/sau termice, precum și de reabilitare și retehnologizare a celor existente;
- lucrări de foraje și excavări necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, prospecțiunilor geologice, exploatărilor de cariere, balastiere, sonde de gaze și petrol, precum și alte exploatări de suprafață sau subterane;
- organizarea de tabere de corturi, căsuțe sau de rulote;
Toate aceste abateri de la lege au fost introduse în categoria contravențiior și ar urma să fie sancționate cu simple amenzi.
În mai 2019, Președintele României a solicitat reexaminarea legii deoarece „prin raportare la importanța și dimensiunile acestor categorii de lucrări, amploarea acestora și consecințele pe care lipsa sau nerespectarea autorizațiilor de construcții le pot avea asupra siguranței publicului sau asupra mediului înconjurător, apreciem că se impune menținerea în sfera ilicitului penal a acestor fapte“.
Mai mult, președintele consideră că dezincriminarea acestor fapte este de natură să afecteze chiar realizarea unor investiții publice, încurajând intervenții neautorizate asupra autostrăzilor, drumurilor județene, podurilor, rețelelor electrice sau în realizarea forajelor, generând riscuri la adresa siguranței cetățenilor.
Avocații spun că dezincriminarea acestor fapte va atrage nu doar consecințe practice, dar va genera și discuții juridice complexe.
Opoziția mai are acum posibilitatea sesizării asupra constituționalității legii, însă Curtea Constituțională a decis deja că propunerea legislativă nu este afectată de vicii de neconsituționalitate din perspectiva criteriilor formulate de autorii sesizării din 2018, decizie în urma căreia proiectul a reintrat pe circuitul legislativ. Un lucru este cert, deputații PNL și USR nu au luat cuvântul în plen, când s-a rediscutat acest proiect.
Despre parcursul proiectului legislativ din 2018-2019, Profit.ro a scris pe larg AICI.
Autorii proiectului își motivează propunerea prin faptul că pe rolul instanțelor de judecată se află câteva mii de dosare care privesc executarea unor lucrări fără autorizație, dar în proporție de 99% cazurile respective se sancționează cu o simplă amendă. În plus, potrivit inițiatorilor, amenzile pentru astfel de infracțiuni au un cuantum menit să descurajeze demararea unor lucrări fără autorizație de construire.
Aceștia invocă în sprijinul proiectului și exemple concrete de pe rolul instanțelor pentru astfel de situații:
- ”A expirat de câteva zile o autorizatie de construcție care avea ca termen doi ani și, pentru că lucrările au continuat, autorităților locale sau persoanelor fizice le sunt deschise dosare penale în condițiile în care se cunoaște că termenul de aprobare a unei noi autorizații durează, în cel mai bun caz, 30 de zile, dar în practică s-a demonstrat că poate dura și câteva luni”.
Aici, autorii mai arată că o autorizație de construire se poate elibera doar după expirare, lucru care duce automat la sistarea unor lucrări de anvergură, în anumite cazuri fiind vorba despre lucrări ale autorităților publice locale, cu finanțare europeană, ceea ce provoacă întârzieri pentru finalizarea lucrărilor.
- ”Persoane au strâns bani pentru asfaltarea sau pietruirea unui drum care nu era prins în niciun proiect de asfaltare al autorităților locale și acestor cetățeni, care nu doreau decât îmbunătățirea condițiilor de trai, li s-au deschis dosare penale”.
- ”Zeci de construcții monument din întreaga țară se prăbușesc lunar, iar proprietarii nu pot face nici măcar îmbunătătiri la fațade din cauza faptului că autorizațiile pentru astfel de clădiri pot dura și ani de zile până a fi aprobate. La nivelul Ministerului Culturii și ldentității Naționale, comisia de resort avut luni întregi cât nu a funcționat, din diverse motive, iar proprietarilor care au făcut reparații de urgență li s-a întocmit dosar penal”.
