Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) afirmă că nu există dovezi științifice că alimentele de origine animală (carne, lapte, pește, produse din carne etc.) sau cele de origine nonanimală (legume, fructe, pâine, produse de patiserie etc.) sunt o sursă probabilă sau o cale de transmitere a noului coronavirus, precizează Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) ca urmare a apariției în spațiul public a rezultatelor unui studiu realizat de Universitatea din București (UB), potrivit căruia pâinea neambalată rămâne contaminată după contactul cu SARS-CoV-2 și ar putea constitui o sursă de transmitere pentru acest virus.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
”Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) afirmă că nu există dovezi științifice că alimentele de origine animală (carne, lapte, pește, produse din carne etc.) sau cele de origine nonanimală (legume, fructe, pâine, produse de patiserie etc.) sunt o sursă probabilă sau o cale de transmitere a virusului. Nu există informații disponibile privind prezența și supraviețuirea pe alimente a virusului responsabil de COVID-19, astfel încât să fie posibilă infectarea oamenilor. S-a demonstrat că COVID-19 este o boală respiratorie, iar calea principală de transmitere este prin contact de la persoană la persoană și prin contactul direct cu picăturile respiratorii generate atunci când o persoană infectată tușește sau strănută”, a transmis ANSVSA.
Până la această dată, ANSVSA, ca autoritate competentă în domeniul siguranței alimentelor, nu a primit studiul realizat de Universitatea București și nu deține informații din a cui inițiativă a fost efectuat acest studiu. De asemenea, nu sunt cunoscute obiectivul studiului, modalitatea de lucru și dacă s-au urmat protocoalele de cercetare acceptate internațional pentru studiile de acest tip, recomandate pentru evaluarea siguranței alimentelor în Uniunea Europeană, scrie News.ro.
”Din informațiile apărute în spațiul public, reiese că experimentele realizate în laboratoarele UB au vizat exclusiv suprafețele de polietilenă/polipropilenă utilizate la ambalarea produselor de panificație, nefiind identificate elemente noi față de studiile și rapoartele forurilor științifice europene și internaționale în ceea ce privește calea de transmitere a virusului responsabil de COVID-19 prin alimente. În conformitate cu Ghidul pentru industria alimentară elaborat în contextul evoluției pandemiei de COVID-19 de catre Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și OMS ,,COVID-19 și siguranța alimentelor”, cercetările privind supraviețuirea virusului SARS COV 2 pe diferite suprafețe, realizate în condiții de laborator, trebuie interpretate cu prudență într-un mediu de viață real”, menționează ANSVSA.
Conform instituției, interpretarea rezultatelor și concluziile studiilor efectuate ar trebui corelate și limitate la scopul acestora, ținând cont în același timp de datele științifice existente din domeniile conexe, precum și de alte date/informații care ar putea contribui la acuratețea concluziilor.
”Respectarea cu strictețe de către personalul angajat care manipulează și comercializează alimentele a regulilor privind siguranța alimentelor, a celor de igienă personală și de informare adecvată a consumatorilor, garantează că produsele alimentare puse pe piață sunt sigure. În același timp și consumatorii trebuie să conștientizeze rolul lor. Ca o practică generală de igienă, clienții din magazine nu trebuie să atingă alimentele, altele decât cele pe care intenționează să le cumpere, pentru a evita contaminarea acestora cu diferiți agenți patogeni, care ar putea fi prezenți pe mâinile lor”, adaugă ANSVSA, precizând că studiile și opiniile știintifice luate în considerare de ANSVSA, în îndeplinirea atribuțiilor sale privind evaluarea riscului pe domeniul siguranței alimentelor trebuie să respecte rigurozitatea știintifică, recunoscută la nivel european și internațional.
În cazul în care o persoană contaminată sau infectată cu SarsCoV-2 atinge un produs ambalat, virusul nu penetrează ambalajul, arată rezultatele Studiului privind riscurile și căile de transmitere și contaminare cu virusul SARS-CoV 2 prin intermediul unor produse de panificație preambalate și formularea unor propuneri de soluții, măsuri și tehnologii noi și emergente pentru prevenirea transmiterii virusului în comunități, realizat de un colectiv interdisciplinar de cercetători coordonat de Centrul 3NANOSAE din cadrul Universității din București, care și-a propus să determine persistența și riscul de transmitere a virusului SarsCoV-2, agentul COVID-19, prin intermediul suprafețelor de polietilenă/polipropilenă utilizate la ambalarea produselor de panificație.
”De asemenea, rezultatele studiului vor putea conduce la identificarea unor soluții virucide pentru decontaminarea ambalajelor și produselor preambalate, în vederea inactivării virusurilor transmise de la persoane contaminate, precum și la formularea unor propuneri de măsuri pentru evitarea contaminării pe întreg ciclul de viață al produselor de panificație”, afirmă autorii studiului.
În prima etapă de cercetare au fost colectate secreții de tract respirator superior de la pacienți spitalizați la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, confirmați pozitiv pentru infecția cu SarsCoV-2, care au fost utilizate pentru pregătirea suspensiilor cu care au fost contaminate materialele folosite la ambalarea produselor de panificație. Pentru detecția ARN viral, testele RT-PCR cu kituri omologate pentru genele N, E, S, RdRP au fost efectuate la Institutul de Virusologie „Ștefan S. Nicolau”.
”În pasul următor, la Universitatea din București au fost efectuate evaluări detaliate în scopul selectării materialelor utilizate în testările ulterioare, folosind metode avansate de microscopie (microscopia de forțe atomice și electronică de înaltă rezoluție). După punerea în contact a foliilor de ambalaj cu proba biologică, deși a fost decelată prezența virusului pe fața externă a pungii de ambalaj la toate intervalele de timp testate, nu s-a evidențiat prezența virusului pe fața internă a acestuia. Pe de altă parte, după punerea în contact a suspensiilor cu încărcătură virală direct cu eșantioanele de probe de pâine, a fost decelată prezența virusului pe eșantioanele de probe de pâine la toate intervalele de timp testate. În concluzie, după ambalare în folie de plastic (fără perforații), produsele de pâine nu mai sunt expuse riscului contaminării”, relevă textul postat pe site-ul Universității București.
