Legea care obligă marile magazine din România să vândă în proporție de 51% alimente din producția locală ar putea duce la creșterea prețurilor pentru categoriile de produse vizate și ar putea limita opțiunile consumatorilor, se arată într-un raport al Departamentului pentru Agricultură al SUA, care analizează inclusiv probleme ale pieței românești.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
“Ne așteptăm ca Legea să afecteze comercianții, furnizorii și consumatorii. În urma adoptării acesteia, retailerii au avertizat că vor fi nevoiți să modifice politicile comerciale, să renegocieze contractele cu furnizorii și să regândească campaniile de promovare a produselor locale”, se arată în raport.
Cu toate că Legea este de natură să încurajeze producția locală pe termen lung, furnizorii se vor confrunta cu un val de provocări pe termen scurt, se mai menționează în raportul citat.
Totodată, potrivit documentului citat, “consumatorii s-ar putea confrunta cu o creștere a prețurilor de retail, în condițiile în care furnizorii competitivi ar putea fi eliminați în favoarea celor care corespund criteriului impus de lege. În plus, modificarea portofoliului retailerilor, din cauza noilor condiții, ar putea afecta diversitatea produselor la care clienții au acces”.
CITEȘTE ȘI Impactul Legii "51% produse românești": Toate contractele din retail trebuie renegociate imediat, marii furnizori sunt favorizați, implicațiile fiscale majorează costurile Potrivit Legii 150/2016 pentru modificarea Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, comercianții persoane juridice autorizate să desfășoare activități de comercializare pentru produse alimentare au obligația ca, pentru carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii, provenite din lanțul alimentar scurt, așa cum este definit în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene. Prin excepție, în lunile de iarnă, decembrie-februarie legumele și fructele din import pot reprezenta maximum 70% din oferta, pe fiecare categorie, a comercianților.
Prin lanț scurt se înțelege acel lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică locală, precum și relații geografice și sociale strânse între producători, procesatori și consumatori.
În plus, potrivit noii Legi, comercianților le este interzis să solicite facturarea/refacturarea și să încaseze de la furnizor taxe și servicii, dar și să solicite furnizorului să nu vândă altor comercianți aceleași produse la un preț de achiziție mai mic sau egal cu cel cu care a achiziționat produsele respective. Totodată, legea reduce termenele de plată către furnizori la 30 de zile calendaristice pentru majoritatea produselor, respectiv la 7 zile calendaristice pentru produsele proaspete.
Raportul Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite menționează că Legea nu a oferit un timp rezonabil de implementare a acestor modificări, care presupun renegocierea tuturor contractelor dintre comercianți și furnizori.
“Legea stabilește date de implementare numai pentru etichetarea cărnii și regula privind procentul de 51%, ceea ce presupune că majoritatea preverilor se aplică imediat. Astfel, pentru a se alinia legii, retailerii au fost nevoiți să anunțe imediat furnizorii în legătură cu renegocierea contactelor, având în vedere că nerespectarea atrage penalizări majore”, se mai menționează în raportul citat.
CITEȘTE ȘI Vânzările Coca-Cola în România au crescut pentru al șaselea trimestru consecutiv Proiectul legislativ a fost adoptat la începutul lunii iunie de Parlament și promulgat de președinte luna trecută, în pofida opoziției marilor lanțuri comerciale.
Asociația Marilor Rețele Comerciale din România a contestat măsura, argumentând că schimbarea restrânge libertatea consumatorilor de a alege cele mai bune produse la prețuri competitive.
